Guantanamo se închide

Pentru mulţi critici occidentali ai sistemului de detenţie de la Guantanamo se va pune astfel capăt unei practici nelegitimate de către dreptul internaţional.

La început au fost puşi în lanţuri, apoi în cuşti. Ulterior au fost închişi într-o închisoare de maximă securitate. Dar ceea ce a provocat o furie generală în lume a fost faptul că lagărul de la Guantanamo a ocolit sistematic statul de drept. Că s-a încercat în acest loc să se obţină informaţii de la deţinuţii bănuiţi de terorism prin metode de interogare dubioase. Şi, că, dacă s-a ajuns la traduceri în justiţie, procesele s-au derulat în faţa unor curţi marţiale ale căror reguli nu sunt demne de un stat de drept precum cel american.

Vechiul şi noul şef al Pentagonului, Robert Gates, a anunţat închiderea lagărului înfiinţat de administraţia Bush după atentatele teroriste comise la 11 septembrie 2001 la New York şi Washington. Urmează să se pună astfel în aplicare una din promisiunile electorale ale lui Barack Obama şi să se îndepărteze o pată jenantă pentru America, o ţară în lipsa căreia n-ar fi existat universal valabilele drepturi ale omului.

Această perspectivă e de natură să satisfacă toate democraţiile şi statele de drept precum şi pe cetăţenii lor. Dar anunţul închiderii lagărului de la Guantanamo nu e suficient.

Fiindcă e necesar să nu se pună totuşi în libertate terorişti autentici. Totodată e obligatoriu ca persoanele suspectate de terorism să fie judecate şi condamnate în procese normale, iar cele nevinovate să fie eliberate.

Or, n-ar aduce nimic ca Obama să reconstruiască lagărul de detenţie pe teritoriul american. La fel puţin s-ar câştiga dacă administraţia i-ar expedia pe deţinuţii nevinovaţi în ţările lor de origine, în care s-ar confrunta cu riscul rearestării şi torturii, aşa cum ar fi cazul grupului de uiguri, minoritari musulmani, provenind din China comunistă.

Ţările democratice precum Germania şi celelalte state ale UE ar trebui să-şi asume răspunderea şi să le acorde azil acestor persoane.

În fine, ar trebui ca procesele desfăşurate în faţa unor curţi marţiale să treacă sub jurisdicţia unor tribunale normale. Curtea Supremă a SUA a admis de altfel, principial, această revendicare, cu doi ani în urmă.

Pe de altă parte însă, viitoarea administraţie va avea de luat decizii complexe, fiind obligată să ţină seama simultan şi de principiile statului de drept dar şi de necesitatea protejării securităţii naţionale. Pe viitor tortura psihică şi încălcarea legalităţii trebuie să fie însă excluse, inclusiv în domeniul combaterii terorismului, astfel încât, după ani de rătăciri comprehensibile, America să revină de drumul virtuţilor statului de drept.