Holbrooke şi provocarea talibană

Iată motivul pentru care vizita în regiune a emisarului special al SUA, Richard Holbrooke a suscitat atenţie generală, atât din partea serviciilor secrete, cât şi a mediilor politice şi a corespondenţilor de presă.

De la Islamabad, unde, după ce s-au codit luni de zile, oficialităţile locale i-au dăruit în fine îndelung aşteptata recunoaştere a implicării teroriştilor pakistanezi în atentatele de la Mumbay, Hoolbroke a plecat joi seară în Afganistan spre a conferi vineri şi sâmbătă cu preşedintele Karzai şi oamenii săi.

Talibanii l-au întâmpinat pe emisarul american comiţând miercuri o serie de trei sângeroase atentate teroriste sinucigaşe asupra unor clădiri guvernamentale din capitala afgană, soldate cu cel puţin 26 de victime şi rănirea altor 50 de oameni.

Înaintea acestei băi de sânge şi înainte de a sosi la Kabul, Holbrooke avusese grijă să tempereze speranţele într-o remediere grabnică a carenţelor de securitate care marchează situaţia din Afganistan. „Nu există o formulă magică” pentru această ţară, declarase Holbrooke lucid, risipind iluziile pe care şi le-au făcut mulţi în occident, odată cu accesul la Casa Albă al lui Barack Obama.

Seria de atentate săvârşite miercuri de talibani au confirmat evaluarea diplomatului american.

La rândul lui, şeful serviciilor de informaţii afgane, Amerullah Saleh s-a străduit să explice dificultăţile întâmpinate de tacticile antiteroriste puse în aplicare de autorităţile de la Kabul. Potrivit lui, „a munci în domeniul securităţii e ca şi cum ai mânca nuci. La 99 de fructe bune ajunge una singură amară ca să-ţi strice gustul. Noi suntem obligaţi să repurtăm un succes permanent, 365 de zile pe an. Teroriştii n-au nevoie să triumfe decât o singură dată ca să aibă succes”, a mai adăugat şeful serviciilor secrete afgane.

Atentatele, extrem de bine organizate şi săvârşite de indivizi înarmaţi până în dinţi tind să indice faptul că talibanii sunt nu doar bine pregătiţi şi excelent organizaţi, ci dispun şi de un moral ridicat. In mod vădit, islamiştii încearcă mai puţin să atace frontal trupele internaţionale şi forţele de securitate afgane, concentrându-se în schimb asupra unor operaţiuni teroriste punctuale, asupra unor obiective aşa-zis „moi”, în speţă civile, spre a răspândi cât mai mult groaza.

Concomitent, problema e şi mai mult complicată de sărăcia generală, de corupţia şi incompetenţa autorităţilor afgane, de extinderea comerţului cu droguri şi mai cu seamă de scandaloasa impunitate, de care se bucură diversele grupări extremiste din Pakistan.

Nu puţini analişti consideră că Islamabadul deţine cheia problemei afgane devreme ce numeroase atentate teroriste, şi nu doar cele care au însângerat metropola indiană Mumbay sunt teleghidate din Pakistan.

Încât guvernele de la Washington şi New Delhi au salutat arestarea a şase islamişti suspectaţi de complicitate la omorul în masă comis la Mumbay. Dar atât SUA cât şi India au subliniat că Pakistanul mai are mult de făcut spre a „distruge infrastructura teroristă” şi a „extirpa cancelarul global” emanând din această ţară, după cum s-a exprimat şeful diplomaţiei indiene Pranab Mukherjee.