1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Kosovo văzut din Ţinutul secuiesc

Horaţiu Pepine2 ianuarie 2008

Tema independenţei provinciei Kosovo provoacă o emoţie specială în rîndurile maghiarilor din România, care văd în revendicările kosovarilor atît un exemplu de urmat cît şi unul de respins.

https://p.dw.com/p/CjMf
Peisaj transilvanImagine: picture-alliance/ dpa

Deputatul UDMR de Covasna, Antal Arpad Andras, a declarat agenţiei Mediafax, că “cea mai mare provocare a acestui an, din perspectiva comunităţii maghiare din Transilvania, este de a folosi în mod înţelept modul în care se va rezolva situaţia provinciei Kosovo”. Este o confirmare a faptului că maghiarii din Transilvania şi mai cu seamă secuii, concentraţi în trei judeţe Covasna, Harghita şi Mures văd în Kosovo un model de urmat. Ţara secuilor este aşezată în relaţie simetrică cu Kosovo, acolo unde populaţia nesîrbească este majoritară.

“Noi, a mai spus deputatul UDMR de Covasana, Antal Arpad, trebuie să ne folosim de toate pîrghiile, de diplomaţia internă şi externă, pentru a folosi în beneficiul comunităţii maghiare situaţia creată de negocierile privitoare la independenţa provinciei Kosovo”. Dar, a mai precizat el, Kosovo este şi un model negativ, comunitatea maghiară din România dorind obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului secuiesc prin alte mijloace decît cele puse în mişcare de albanezi. Antal Arpad a subliniat că în viziunea sa, prin recunoaşterea statutului de independenţă a regiunii Kosovo s-ar legitima violenţa.

“Cred, a explicat el, că prin atitudinea Statelor Unite ale Americii, a Germaniei, a Franţei şi a Marii Britanii privind recunoaşterea unei eventuale independenţe a provinciei Kosovo, se legitimează soluţiile, autonomiile sau independenţele obţinute cu forţa”.

Or, a susţinut în continuare deputatul UDMR, maghiarii ar trebui să mobilizeze lumea pentru cauza maghiară prin mijloace mai subtile.

Declaraţiile deputatului UDMR surprind nu atît prin conţinutul lor cît prin faptul că au fost făcute. În anii din urmă partidele mari care au guvernat sau care au sperat să ajungă la guvernare (inclusiv UDMR) au evitat sistematic să creeze o paralelă Kosovo-Ţinutul secuiesc, tocmai pentru a împiedica orice trimitere, fie şi speculativă, la o soluţie violentă în Transilvania. Declaraţiile de anul trecut al autonomiştilor secui pe aceeaşi temă, cînd revendicau aplicarea unui model similar, au fost de aceea trecute repede sub tăcere. În acest context, comentariile deputatului UDMR sînt fie o tentativă de apropiere a celor două ramuri ale politicii ungureşti din Trasnilvania, înaintea alegerilor locale, fie expresia unei emoţii şi nerăbdări care au depăşit prudenţele obişnuite.