1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Kosovo şi dreptul internaţional

Peter Philipp / Rodica Binder 24 februarie 2008

Poate fi comparată recunoaşterea independenţei Kosovo cu o decizie judecătorească? Cît de legitimată este recunoaşterea independenţei noii formaţiuni statale din perspectiva dreptului internaţional?

https://p.dw.com/p/DCcM
Locuitorii fostei provincii sîrbe fluturînd drapelul Kosovo şi cel americanImagine: AP

Poate cazul Kosovo crea un precedent?În căutarea unor răspunsuri a fost consultat şi Michael Bothe un reputat expert german în drept internaţional.

Dacă Rusia şi Serbia din vădite raţiuni şi interese hegemoniale, respectiv naţionaliste, se opun recunoaşterii independenţei fostei provincii Kosovo, invocînd dreptul internaţional, pentru ce unele ţări membre ale Uniunii Europene privesc critic separarea acestei unităţi teritoriale de Serbia şi proclamarea independenţei ei?

Două ar fi motivele generale ale acestei atitudini: pe de-o parte caracterul destul de confuz al rezoluţiei ONU 1244, pe de alta temerile ca exemplul Kosovo să nu încurajeze unele tendinţe separatiste deja existente într-o formă mai mult sau mai puţin latentă.

Reputatul profesor german expert în drept internaţional Michael Bothe întrevede şi o discrepanţă între dreptul la autodeterminare şi cel la integritatea teritorială a unui stat şi atrage atenţia că dreptul la autodeterminare nu implică şi dreptul la secesiune. Iată un exemplu concret prezentat de profesorul Bothe:” categoric recunoscut a fost doar dreptul la autodeterminare al popoarelor coloniale, o formă specială, care în cursul anilor 60,70 şi 80 a fost soluţionată, nemaifăcînd după aceea obiectul unor controverse.” Exceptînd însă acest particularism „colonial” al autodeterminării, sensurile şi implicaţiile noţiunii continuă să alimenteze diferenţele de opinii.

Aşa încît - crede Michael Bothe, „ atunci cînd un stat îşi proclamă singur independenţa, recunoaşterea acesteia nu este un procedeu la fel de simplu pe cît este unul judecătoresc.Aceasta este situaţia.Fiindcă declaraţia este una determinată şi de motive politice şi lucrurile au stat dintotdeauna astfel”.

Expertul german în drept internaţional relevă şi o altă situaţie dificilă: recunoaşterea prematură a independenţei unui stat , în absenţa instituirii unei autentice autorităţi statale pe noul teritoriu. Pornind de aici, Croaţia a făcut obiectul unor controverse dar faptul este deja consumat.

Michael Bothe admite că independenţa Kosovo ar putea crea un precedent pentru restul unor provincii care se bucură de autonomie în interiorul unui stat: Catalonia, Tara Bascilor, ceea ce explică şi reţinerile Spaniei de a recunoaşte independenţa fostei provincii din ex-Jugoslavia.

Comunitatea Internaţională se prevalează de caracterul particular al cazului Kosovo. Or, fiecare dintre cei dornici de a urma exemplul kosovar poate invoca argumente similare pentru a-şi susţine demersurile secesioniste. Michael Bothe consideră că ne aflăm într-un impas din care trebuie să ieşim una din portiţe fiind şi o mai strînsă asociere a Serbiei la Uniunea Europeană. Cînd sîrbilor le va merge mai bine vor fi probabil mai apţi să se acomodeze cu noua stare de fapt , mai dă de înţeles expertul german în drept internaţional.