La concurenţă

În metropola saxonă are loc ca în fiecare primăvară tradiţionalul tîrg de carte, în metropola renană a noua ediţie a festivalului lit.cologne

Cînd economia şi finanţele se prăbuşesc făcînd viitorul mai nesigur decît proorocirile celor mai pesimişti „vizionari”, ce altceva mai bun şi folositor ne rămîne de făcut decît „cetitul cărţilor” la Leipzig ori frecventarea show-urilor literare, la Köln.

Cele două manifestări se suprapun aproape complet calendaristic, doar parţial, tematic, fiind în realitate complementare, luînd ambele, proporţii de masă.

La Leipzig 1500 de autori sunt angrenaţi în 1900 de acţiuni de o impresionantă diversitate tematică structurată totuşi de două evenimente jubiliare: două decenii de la căderea Zidului Berlinului şi şase decenii de existenţă a Republicii Federale.

O ploaie de premii se va revărsa asupra unor vedete ale literaturii germane dar şi a unor debutanţi: Daniel Kehlmann, Wilhelm Genazino şi mai puţin cunoscuta dar foarte lăudata autoare Sybille Lewitscharoff, figurează pe lista celor nominalizaţi.

Forumul Limbi mici literaturi mari este una din piesele de rezistenţă ale programului Salonului Internaţional de Carte de la Leipzig şi în acest an. Publicul se întîlneşte şi cu cîţiva autori din România şi Republica Moldova:Petre Cimpoeşu, Vitalie Ciobanu, Dan Lungu, Ion Manolescu.

Institutul Cultural Român din Bucureşti şi Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, care în acest an sărbătoreşte un deceniu de existenţă, sunt prezente cu stand propriu la Salonul de carte din metropola saxonă la a cărui tradiţională deviză „Leipzig citeşte” s-a adăugat încă una nu mai puţin importantă:”Leipzig ascultă”, datorată fireşte succesului pe care-l cunoaşte aşa numitul audio-book.

Una din dovezi este lectura integrală a „Iliadei” de Homer pentru care actorului Manfred Zapatka îi va fi decernat Premiul German al cărţii audio în valoare de 23.331 de euro, dar nu la Leipzig ci la lit.cologne.

Memoria străvechiului Köln, lovită la 3 martie de o dureroasă amnezie după prăbuşirea clădirii arhivei de stat, sub ale cărei dărîmături sunt încă îngropate ori deja transformate în praf şi pulbere mărturiile a o mie de ani de istorie, arhiva Heinrich Böll, manuscrise, între altele şi cîteva aparţinîndu-i lui Paul Celan sau Karl Marx, va primi cîteva impulsuri vitale pe durata festivalului lit.cologne la care participă iluştri autori, publicişti, actori germani şi străini: filozoful Peter Sloterdeijk, scriitorul Peter Esterhaazy, din nou Daniel Kehlmann, istoricul Thimothy Gordon Ash, prozatorul David Lodge…

Popularitatea acestui festival literar aflat la a noua sa ediţie este într-o continuă creştere şi nimic nu indică, chiar sub impactul crizei economice şi financiare, o diminuare a interesului marelui public faţă de ceea ce se va întîmpla în cele 158 de manifestări în care cartea şi autorul sunt cînd eroii principali, cînd doar pretextul unor digresiuni şi show-uri cvasi literare, începînd din 12 martie şi pînă în ziua echinoxului de primăvară.