Laude pentru români

Lipsa de credibilitate a guvernanţilor de la Bucureşti, cuplată cu recesiunea, şomajul şi problemele economice din România au sporit presiunea migraţionistă. Mulţi tineri români, printre care numeroşi specialişti, continuă să plece din ţară.

Din informaţiile statistice privind imigrarea în Republica Federală care s-a amplificat re-ajungând, ca în anii 90, la peste un milion, reiese că zeci de mii de tineri români au ales să se stabilească printre nemţi. Aceşti oameni au îngroşat masiv rândurile celor ce, stabilindu-se în Germania, îi ameliorează situaţia economică şi demografică.

Deloc de mirare că presa germană e plină de comentarii pozitive privindu-i pe mulţi dintre refugiaţi şi calificările lor profesionale ieşite din comun. Weser-Kurier de pildă respinge orice posibile prejudecăţi xenofobe, constatând sec faptul că germanii pur şi simplu „profită de pe urma acestor noi veniţi.” Ziarul speră ca atare ca Republica Federală să înveţe în fine să se comporte în acest domeniu ca americanii şi canadienii.

Stuttgarter Zeitung nu uită în schimb nici de neajunsurile implicate de imigraţia sărăciei din România şi Bulgaria, care „împovărează bugetul anumitor oraşe” germane. Dar şi cotidianul din capitala şvabilor vede jumătatea plină a paharului. Ziarul scoate în evidenţă sursele binecuvântării germane, în speţă dezastruoasa situaţie economică din anumite ţări, între care cele din sudul Europei. Această catastrofă a adus Germaniei un aflux de profesionişti. Reflexul respingerii lor ar fi, potrivit ziarului, pernicios, recomandabilă fiind, pentru Republica Federală, menţinerea atractivităţii ei ca ţară de imigraţie.

Westdeutsche Zeitung pledează, în context, pentru o abordare sobră şi obiectivă a chestiunii, care să nu ascundă nici avantajele, nici dezavantajele fenomenului. Dar, după cum afirmă Kölner Stadt-Anzeiger, şansele implicate de imigrări sunt net mai mari decât riscurile ei şi inconvenientele posibile.

Alţi comentatori subscriu acestei aprecieri, dar nu ignoră nici „reversul medaliei”, după cum o numeşte Pforzheimer Zeitung. Specialiştii plecaţi din cauza şomajului grav sau altor probleme afectându-le patria vor lipsi dureros Spaniei, Italiei, Greciei, Poloniei sau României.

Multă cerneală curge şi pe tema întâlnirii şefilor diplomaţiei din Washington şi Moscova, respectiv a pericolelor implicate de intervenţia israeliană în conflictul sirian şi a posibilei antante ruso-americane în chestiunea regimului de la Damasc. Menită să pregătească summitul G-8 din iunie şi întâlnirea dintre Obama şi Putin, discuţiile celor doi demnitari, Kerry şi Lavrov, din capitala Rusiei, ar putea semnala şi o proximă înţelegere a celor două puteri pe tema criminalităţii din spaţiul virtual.

În context, varii ziare, între care şi Süddeutsche Zeitung analizează noile tensiuni apărute în raporturile sino-americane din pricina războiului cibernetic declanşat de China comunistă.

Ziarul bavarez enumeră direcţiile „principalelor ambiţii chineze, care includ spaţiul cosmic, armele strategice, războiul electronic purtat în special prin intermediul internetului. În spaţiul cibernetic”, mai notează acelaşi ziar „se pun bazele unei alianţe a neîncrederii, reţeaua cu tot potenţialul ei distructiv fiind teatrul de operaţiuni (al acestui conflict). Nici USA nu e uşă de biserică şi-şi dezvoltă tehnologiile defensive şi ofensive. Escaladarea are loc de ambele părţi, care în schimb, investesc prea puţin în refacearea încrederii mutuale. Or, conflictele secoului 21 nu vor funcţiona altfel decât cele ale secolului precedent”, mai crede ziarul german.