Lesa rusească la gâtul european
29 august 2008
Germania depinde de Moscova
Decizia Moscovei de a recunoaşte independenţa celor două regiuni separatiste a stârnit în rândul industriaşilor germani îngrijorări că o confruntare politică ar putea să anuleze progresele recente care au strâns legăturile economice dintre cele două ţări. În prima jumătate a anului 2008, exporturile Germaniei în Rusia au crescut cu 23% ajungând până la 15,8 miliarde de euro, în timp ce aproximativ 4600 de companii germane sunt prezente în Rusia.
„Este important ca politicienii să nu trateze Rusia cu răceală” a declarat pentru Reuters Klaus Mangold, preşedintele Comitetului pentru Relaţii Economice Est-Europene al grupului german de industriaşi BDI. El a mai adăugat că excluderea Rusiei din World Trade Organization şi îngheţarea negocierilor de parteneriat economic cu Uniunea Europeană ar putea avea un efect negativ.
Cifrele vorbesc de la sine...
Europa rămâne de departe cel mai important partener de comerţ al Rusiei. În 2007, UE a importat de la Rusia bunuri în valoare de 143,6 miliarde de euro – cifră reprezentând mai mult de jumătate din valoarea totală a exporturilor ruseşti ale aceluiaşi an. În acelaşi timp Uniunea Europeană a vândut Rusiei bunuri în valoare de 89,1 miliarde euro – din nou mai mult de jumătate din importurile ruseşti totale din 2007.
Rusia este în acelaşi timp cel mai mare furnizor de energie pentru UE. Conform cifrelor Comisiei Europene, 28,4% din totalul importurilor ruseşti de petrol şi gaze au ajuns în 2007 în Europa. Cifrele colosale vorbesc de la sine despre importanţa economică a schimburilor europene cu Rusia: două treimi din exporturile de energie rusească s-au îndreptat în 2007 către statele europene.
Toate aceste cifre plasează Rusia în poziţia de a fi cea de-a treia sursă de importuri străine ale europenilor, devansată fiind doar de China şi Statele Unite.
Unii sunt mai optimişti...
Tocmai datorită îngrijorărilor economice, cancelarul german Angela Merkel a fost prudentă la debutul conflictului georgian, însă pe parcurs şi-a schimbat tonul numind recunoaşterea independenţei osetine şi abhaze ca fiind absolut inacceptabilă.
Dar nu toată lumea din Germania este îngrijorată că tensiunile diplomatice se vor răsfrânge asupra comerţului. Câteva firme de vârf care fac afaceri cu Rusia – inclusiv grupul energetic EON sau compania aeriană Lufthansa - au minimalizat impactul crizei din Caucaz asupra comerţului. Un purtător de cuvânt al EON a declarat pentru Reuters că: „Rusia a fost o sursă de încredere pentru furnizările de energie vreme de 35 de ani”, subliniind că legăturile economice cu Rusia au supravieţuit şi crizei petrolului dar şi căderii Uniunii Sovietice.
De ce ruşii nu sunt îngrijoraţi?
Prosperitatea cetăţenilor din ţările europene democrate depinde în mod evident de un comerţ cât mai avantajos. Este aşadar lesne de înţeles că politicienii europeni se află sub presiunea lobby-ului cercurilor de afaceri cu interese în Rusia, cercuri care aduc nu doar voturi ci şi eventuale finanţări pentru campaniile electorale din Uniunea Europeană.
În acelaşi timp, în Rusia există o îndelungată tradiţie de subordonare a oamenilor de afaceri în faţa liderilor politici. Istoria ne poate reaminti că pentru Kremlin, ambiţiile imperialiste au jucat de cele mai multe ori un rol principal în detrimentul bunăstării poporului rus. Două mentalităţi complet diferite care într-o lume liberă şi deschisă avantajează Europa, dar într-un univers în care primează forţa armată şi represiunea, îi avantajează pe liderii moscoviţi.