1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Limba noastră-i o corvoadă

Vlad Mixich11 aprilie 2008

Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Academia Română au dat joi publicităţii Raportul de Monitorizare cu privire la calitatea limbii române folosite în audiovizual pe parcursul lunii martie.

https://p.dw.com/p/Dg4U
"Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi" şi vorbiţi corectImagine: picture-alliance / dpa/dpaweb

Este bine cunoscut că folosirea corectă, gramatical şi fonetic, a unei limbi străine este un deziderat greu de atins pentru mulţi profesionişti ai ştiinţelor umane. Foarte rar vom întâlni persoane care să poată folosi o exprimare perfectă şi un accent imaculat în altă limbă decât în cea maternă. Consiliul Naţional al Audiovizualului împreună cu Academia Română au demonstrat însă în faţa unei săli pline de jurnalişti, că pentru profesioniştii din media autohtone, însăşi utilizarea corectă a limbii române este un proces aflat la o mare distanţă de perfecţiune.

Raportul de Monitorizare cu privire la calitatea limbii române folosite în audiovizual, oferit ieri publicităţii, este o dovadă certă a faptului că vedetele micilor ecrane nu folosesc acea limbă română ireproşabilă vorbită în cercurile academice.

Handy TV der Deutschen Welle
Cu televizorul...aţi minţit poporul

Vinovaţii au fost identificaţi şi printre ei se numără nume bine-cunoscute consumatorilor de televiziune: Lucian Mândruţă, Radu Moraru, Dan Diaconescu, Teo, Corina Drăgotescu sau Stelian Tănase, sunt doar câţiva dintre cei care au păcătuit împotriva regulilor de pronunţie, sintaxă sau morfologie. Abuzul de anglicisme este şi el la putere, continuând cu succes păcătoasele obiceiuri din perioada lui Caragiale.

Doamna Rodica Zafiu, coordonatoarea acestei monitorizări, a amintit şi un alt fenomen devenit deja epidemic: „Seria mai lungă şi îngrijorătoare de cuvinte care schimbă accentul: mafia, butelia şi infanteria. La unele inovaţii lexicale ştim că ni se poate răspunde: e inventivitatea limbajului, e plăcerea de a te juca cu el, dar nu întotdeauna e reuşită această inventivitate”.

Astfel, din perspectiva lingviştilor, televiziunile şi radiourile româneşti sunt încă departe de a vorbi corect româneşte. Dacă iniţiativa unei astfel de monitorizări ne demonstrează că specialiştii de la CNA se încăpăţânează în a trata limba română ca pe o comoară ce merită păzită, rezultatele prezentate ieri aduc la lumină faptul că pentru mulţi profesionişti din audio-vizualul mioritic, folosirea corectă a limbii materne e mai curând o corvoadă.