1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Lockdownul a evitat un rău mai mare, relevă două studii noi

Fabian Schmidt vd
10 iunie 2020

Măsurile de combatere a Covid-19 au avut un efect pozitiv. Dacă guvernele nu ar fi restricționat libertatea de mișcare a cetățenilor, sute de milioane de persoane s-ar fi îmbolnăvit, afirmă autorii a două studii.

https://p.dw.com/p/3dZ2c
La Moscova, pe 31 mai 2020, viața socială era încă supusă unor restricții semnificative
La Moscova, pe 31 mai 2020, viața socială era încă supusă unor restricții semnificativeImagine: Getty Images/AFP/K. Kudryavtsev

În articole publicate pe 8 iunie în revista de specialitate Nature, cercetătorii de la Universitatea din California / Berkeley (UC Berkeley) și Imperial College London au încercat să arate cât de grav ar fi fost cursul pandemiei de coronavirus dacă guvernele nu ar fi recurs la așa-numitul "lockdown" (paralizarea activității socio-economice) și regulile vizând menținerea distanței între persoane.  

Echipa condusă de Solomon Hsiang de la Global Policy Laboratory al UC Berkeley a examinat situația din șase țări mari: China, Coreea de Sud, Italia, Franța, Iran și Statele Unite. Rezultatul: în toate aceste țări, măsurile de urgență ar fi "încetinit în mod semnificativ și substanțial" pandemia.

530 de milioane de infecții evitate în șase țări

Măsuri de distanțare socială
Măsuri de distanțare socialăImagine: picture-alliance/abaca/J. Sebadelha

În studiul evaluat științific, autorii scriu că restricțiile de călătorie, închiderea companiilor și a școlilor, interdicțiile vizând ieșirea din case și alte "intervenții non-farmaceutice", cum ar fi ordonanțele vizând purtarea măștii de protecție sau menținerea distanței între oameni ar fi prevenit aproximativ 530 de milioane de infecții.

Potrivit oamenilor de știință, doar 62 de milioane dintre acestea ar fi fost înregistrate drept cazuri confirmate, date fiind capacitățile reduse de testare ale țărilor în cauză. Observațiile făcute de cercetători se bazează pe analizarea a 1717 decizii politice, luate până la data de 6 aprilie. 

Hsiang a subliniat că disponibilitatea fiecăruia de a face sacrificii a fost de mare ajutor în criza coronavirus: "Ultimele luni au fost extrem de dificile, dar sacrificiile noastre individuale au contribuit la una dintre cele mai mari realizări colective ale omenirii", a spus Hsiang.

"Niciun alt efort uman nu a salvat atât de multe vieți într-un timp atât de scurt. Costurile personale sunt uriașe, fiind provocate de rămânerea acasă a oamenilor și anularea evenimentelor", a mai afirmat politologul. "Totuși, datele arată că fiecare zi a făcut o diferență fundamentală. Folosind știința și lucrând împreună am schimbat cursul istoriei", este convins Hsiang. 

Autorii studiului Berkeley nu au analizat câte vieți omenești au fost salvate prin măsurile de restricție, explicând că o astfel de estimare ar fi inclus prea multă incertitudine, în contextul creșterii dramatice a numărului de infecții și a suprasolicitării sistemelor de sănătate. 

3,1 milioane de vieți salvate în 11 țări

Distanțare fizică între persoane și la Istanbul
Distanțare fizică între persoane și la IstanbulImagine: DHA

Pe de altă parte, echipa de cercetare condusă de Samir Bhatt de la Centrul pentru Analiza Bolilor Infecțioase Globale la Imperial College London și-a asumat această analiză delicată. Pentru aceasta, cercetătorii au examinat unsprezece țări europene. În acest studiu ce cuprinde analiza măsurilor luate de autorități până la 4 mai, se afirmă că așa-numitul "lockdown" ar fi suprimat efectiv pandemia. Lucrarea evidențiază în acest sens evoluția ratei de reproducere R.

Cercetătorii au calculat că, până la data de 4 mai, între 12 și 15 milioane de oameni erau infectați cu SARS-CoV-2, adică între 3,2 și 4 procente din populația țărilor examinate. Potrivit calculelor realizate de cercetători, 3,1 milioane de vieți au putut fi salvate prin diferite măsuri de protecție.

Ar putea apărea al doilea val, spun cercetătorii

"Modelul nostru arată că măsurile luate în diferite țări în martie 2020 au frânat cu succes epidemia și au redus rata de reproducție la sub 1", a spus Seth Flaxman, care a contribuit la studiu din partea Facultății de Matematică.

Colegul său Samir Bhatt a adăugat că, pentru a preveni o nouă creștere a numărului de infecții, este necesară urmărirea cu atenție a evoluției pandemiei. 

Există incertitudini în cercetare, a admis acesta: "O slăbiciune a modelului este că presupune că fiecare măsură a avut același efect în toate țările. În realitate au existat variații mari în ceea ce privește modul în care lockdown-ul a fost implementat în diferite țări". Însă acest lucru nu schimbă mesajul principal al studiului, spune Bhatt.