1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Locul de la Justiţie rămîne vacant

Horaţiu Pepine7 februarie 2008

Curtea Constituţională a dat astăzi după deliberări complicate o decizie care îl obligă pe Primul ministru să facă o altă propunere în locul Noricăi Nicolai, la ministerul Justiţiei.

https://p.dw.com/p/D41e
O dată a mers respingerea, a doua oară nu...Imagine: dpa

Decizia Curţii Constituţionale dă satisfacţie Preşedintelui, care primeşte o confirmare a rolului său în constituirea Cabinetului Guvernamental. Întrebarea era dacă Preşedintele este o persoană cu rol decorativ, aşa cum este monarhul în unele monarhii constituţionale, sau dacă el face parte din puterea executivă şi are, în consecinţă, puteri reale în constituirea Cabinetului.

Comunicatul succint al Curţii Constituţionale spune că “În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art.85 alin.(2) din Constituţie, Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană.”

Politic vorbind decizia Curţii Constituţionale este o înfrîngere a PNL care a căutat cu totdinadinsul să-şi impună punctele de vedere, prelungind nefiresc de mult vacanţa de la ministerul de Justiţie. Renate Weber , depuata PNL în Parlamentul European a criticat decizia Curţii Constituţionale, considerînd că ea contrazice flagrant propria jurisprudenţă, alţi lideri ai PNL şi-au manifestat energic indignarea.

"Este revoltătoare şi mă întristează profund decizia de astăzi a Curţii Constituţionale în cazul Noricăi Nicolai, a spus, de exemplu, senatorul PNL Radu Câmpeanu. În schimb preşedintele PLD, Emil Boc, a găsit că “decizia Curţii Constituţională a confirmat că primul ministru reprezintă cauza blocajului instituţional din România”.

Toate aceste declaraţii atrag atenţia asupra rolului exagerat de mare pe care îl joacă în prezent Curtea Constituţională, care a devenit arbitrul absolut al jocului politic din România. Nu scapă nimănui faptul că deciziile acestui for dau satisfacţie pe rînd ambelor tabere, în aşa fel încît niciodată contestaţiile împotriva ei să nu fie prea puternice.

Să mai remarcăm că, în ciuda faptului că blocajul instituţional a fost rezolvat, Curtea Constituţională nu a reuşit (şi nici nu putea) să clarifice pînă la capăt raporturile dintre Guvern şi Preşedinte, obiectiv care va trebui să stea în atenţia viitorului proiect de modificare a Constituţiei.