1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Lungul drum al lui Olaf Scholz spre Kiev

14 iunie 2022

Vor călători împreună la Kiev cancelarul german, președintele francez și premierul italian? Speculațiile ridică mari așteptări. Lunga preistorie a unei călătorii dificile.

https://p.dw.com/p/4CfKT
Kiev femeie pe un tanc rusesc
Se va deplasa cancelarul Olaf Scholz la Kiev?Imagine: Natacha Pisarenko/AP Photo/picture alliance

Andri Melnik, ambasadorul Ucrainei în Germania, este cunoscut pentru limbajul său ascuțit. Când s-a aflat că liderul executivului german Olaf Scholz se va deplasa la Kiev împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cu premierul italian Mario Draghi, Melnik a postat pe Twitter o fotografie cu cinci tancuri și, adresându-se guvernului german, a scris: "De ce refuzați armatei ucrainene aceste vehicule de luptă pentru infanterie Marder, care pot fi livrate imediat de Rheinmetall, în timp ce Ucraina sângerează de moarte la Donbas sub ochii voștri?".

Ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andri Melnik
Andri Melnik, ambasadorul Ucrainei la BerlinImagine: picture alliance/dpa

La scurt timp după aceea, Melnik a plusat: "Ucrainenii se așteaptă ca Olaf Scholz să anunțe un nou pachet de ajutor în materie de armament german în timpul vizitei sale la Kiev, care ar trebui să includă neapărat tancuri de luptă Leopard 1, care pot fi livrate imediat, precum și vehicule de luptă pentru infanterie Marder", a declarat ambasadorul pentru DPA. 

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski făcuse deja presiuni pentru livrări suplimentare și mai rapide de arme din partea Occidentului. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, citat de ziarul ”Bild”, a declarat: "Avem nevoie cât mai curând cu putință de sancțiuni dure, de sprijin și de arme din partea celor trei lideri ai celor mai importante țări". Interesul lui Putin nu se oprește la Kiev și la granița cu Polonia. "Va merge atât de departe cât îi vom permite noi să meargă. Războiul va bate și la ușa germanilor."

Deplasare la Kiev nu doar de ochii lumii 

Mario Draghi, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz
Mario Draghi, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz Imagine: Francois Mori/Michael Kappeler/AP Photo/dpa/picture alliance

Așteptările la adresa vizitei celor trei șefi de guvern în Ucraina, care nu a fost încă confirmată de partea germană, sunt mari, între altele și pentru că Scholz a amânat atât de multă vreme călătoria sa. Cancelarul, care a primit cu mai mult timp în urmă o invitație la Kiev, a declinat-o inițial, după ce, în aprilie, guvernul de la Kiev a anunțat că președintele federal Frank-Walter Steinmeier nu este binevenit în Ucraina, pe motiv că ar fi artizanul unei politici mult prea permisive față de Kremlin.

Altfel spus, Steinmeier ar fi vrut să se deplaseze la Kiev, dar nu i s-a permis. Scholz a primit permisiunea, dar nu a vrut să se ducă, considerând afrontul Ucrainei prea grav. Chiar și în această situație, ambasadorul ucrainean Melnik a pus gaz pe foc, numindu-l textual pe Scholz "cârnat insultat". Deși ulterior Steinmeier și Zelenski au avut o discuție clarificatoare, Scholz a ezitat deplasarea în Ucraina. "Nu mă voi alătura unui grup de oameni care aleg să facă un anumit lucru pentru a bifa o ședință foto", a declarat cancelarul la jumătatea lunii mai.

Nu a sosit încă armament greu din Germania

Interviu la ZDF: Zelenski l-a invitat pe Scholz la Kiev
În primăvară, Volodimir Zelenski l-a invitat pe Olaf Scholz la KievImagine: ZDF

Declarațiile lui Scholz veneau pe fondul deplasării în Ucraina a liderului opoziției, Friedrich Merz, șeful Uniunii Creștin-Democrate. Merz a fost urmat la începutul lunii mai de ministrul de Externe Annalena Baerbock (Partidul Verzilor) - primul membru al cabinetului care a întreprins o atare vizită. Până atunci însă, premierul britanic Boris Johnson își făcuse deja apariția la Kiev, unde a promis: "Ne mărim sprijinul militar și economic și reunim o alianță globală pentru a pune capăt acestei tragedii".

De ce insistă Ucraina să aibă arme de fabricație germană? 

Contrastul cu Olaf Scholz a devenit din ce în ce mai evident. Britanicii, americanii și est-europenii au furnizat de la bun început echipamente militare în număr mare. În schimb, Scholz a avertizat asupra unui al treilea război mondialși a luat decizia de a trimite arme grele doar atunci când presiunea, în special din partea Washingtonului, a devenit copleșitoare. Recent, cancelarul a promis nu doar tancuri și obuziere, ci și sistemul de apărare aeriană Iris-T și patru lansatoare multiple de rachete. Cu toate acestea, până în prezent, în Ucraina au ajuns doar arme ușoare și muniție.

O "eroare" trebuie să fie corectată

"Acum cuvintele trebuie să fie urmate de fapte", a declarat pentru DW Henning Hoff de la Consiliul German pentru Relații Externe. "La modul ideal, Scholz ar fi trebuit să viziteze Kievul împreună cu președintele francez după realegerea lui Emmanuel Macron. Acesta ar fi fost un semnal puternic de solidaritate și sprijin. Însă mai bine mai târziu decât niciodată." Acum, cancelarul trebuie să "corecteze o eroare", inclusiv în ceea ce privește lansatoarele de rachete și sistemele moderne de apărare aeriană promise.

Liderul CDU, Friedrich Merz, la Irpin
Liderul Uniunii Creştin-Democrate, Friedrich Merz, a vizitat Ucraina în luna mai (poză realizată la Irpin)Imagine: Efrem Lukatsky/AP Photo/picture alliance

Săptămâna trecută, în cadrul unei întâlniri la Vilnius cu șefii de stat și de guvern din Lituania, Letonia și Estonia, Olaf Scholz a conștientizat neîncrederea cu care sunt privite în Europa de Est discursurile și, mai ales, (ne)acțiunile sale. Fostele republici sovietice se tem că ar putea deveni următoarele victime ale agresiunii rusești dacă Putin se impune în Ucraina.

Ar trebui ca Ucraina să câștige războiul sau doar să nu-l piardă?

Recurent, Scholz a folosit formula "Rusia nu trebuie să câștige acest război". Șeful guvernului evită așadar să sublinieze că Ucraina trebuie să câștige bătălia. Premierul leton Krisjanis Karins ar fi spus, făcând aluzie la afirmațiile lui Scholz: "Obiectivul nostru este clar: Rusia trebuie să piardă acest război iar Ucraina trebuie să îl câștige".

În ceea ce privește livrările de arme, premierul estonian Kaja Kallas s-a plâns încă de la sfârșitul lunii aprilie, în timpul unei vizite la Berlin: "Suntem de 65 de ori mai mici decât Germania. Iar noi am oferit de șase ori mai mult ajutor militar decât Germania."

Mulți est-europeni sunt deosebit de critici față de convorbirile telefonice comune dintre Scholz, președintele francez și președintele rus, care nu au inclus și alți parteneri. De asemenea, Macron a avertizat în repetate rânduri că Rusia nu ar trebui să fie umilită și că lui Putin ar trebui să i se ofere o cale de ieșire din război cu fața curată. Președintele lituanian Gitanas Nauseda a remarcat sec în prezența lui Scholz că "este foarte complicat să negociezi cu un dictator".

Tanc rusesc în fața Muzeului de Istorie Militară din Kiev
Tanc rusesc distrus, expus în faţa Muzeului de Istorie Militară din KievImagine: Pavlo Gonchar/SOPA/ZUMA/picture alliance

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a mers chiar mai departe. Vorbind în ziarul Bild, la 9 iunie, despre discuțiile cu Putin, Duda a subliniat: "Aceste discuții au doar efectul de a legitima o persoană care este responsabilă pentru crimele comise de armata rusă în Ucraina". Duda a făcut o paralelă cu epoca nazistă: "I-a vorbit cineva așa lui Adolf Hitler în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial? A spus cineva că Adolf Hitler trebuie să fie capabil să iasă cu fața curată? Toată lumea știa că trebuie să-l învingi”. 

Soarta Ucrainei

Mai este ceva ce lipsește Ucrainei și altor țări din Europa de Est de la Scholz: un angajament clar față de perspectiva Ucrainei de aderare la UE. Semnificația unui astfel de angajament ar merge dincolo de perspectiva unei eventuale aderări, comenta Neue Zürcher Zeitung la începutul lunii iunie. 

"Macron și Scholz se comportă ca și cum soarta Ucrainei ar fi secundară pentru ei. Impresia poate fi greșită, dar percepția este și ea o realitate. Acest lucru este valabil mai ales în război, unde moralul de luptă poate fi un factor decisiv. La acest nivel, Berlinul și Parisul se transformă în ajutoare involuntare ale Kremlinului", judecă ziarul elvețian. 

Despărțire dureroasă de pacifism

Pe de altă parte, presa anglo-saxonă a devenit din nou, în ultima vreme, mai prietenoasă cu Scholz. "Pe fondul istoriei sale și al istoriei sale politice pacifiste, Germania ajută Ucraina mai mult decât se așteptau mulți", a scris publicația britanică "Economist". Iar Thomas Friedman se minuna în New York Times de modul în care Germania "a renunțat, practic peste noapte, la aversiunea față de conflict din ultimii 80 de ani", și-a mărit masiv cheltuielile pentru apărare și planifică să furnizeze arme Ucrainei.

Henning Hoff, de la Consiliul German pentru Relații Externe, face un bilanț amestecat: "Poate că în ultimele trei luni s-au întâmplat mai multe lucruri în politica de securitate și apărare a Germaniei decât în trei decenii, susținute de o majoritate clară în rândul populației". Însă de la Germania se așteaptă mai mult, respectiv asumarea mai clară decât în trecut a rolului de lider. 

Eventual împreună cu Franța și Italia? În cazul în care va avea loc, deplasarea lui Olaf Scholz, Emmanuel Macron și Mario Draghi la Kiev va da naștere unor așteptări imense. Rămâne de văzut dacă acestea se vor și îndeplini.

Sabine Kinkartz
Sabine Kinkartz Sabine Kinkartz, reporter DW la Berlin, scrie despre politică și economie.