Lungul drum balcanic spre normalitate

"Linişte şi expectativă" aşa sună la Berlin, primele reacţii. Din motive întemeiate, ministrul federal de externe Frank-Walter Steinmeier cere forţelor implicate în evenimente să fie prudente. Entuzisamul de la Priştina nu trebuie să dea impresia rezolvării problemelor din Balcani. În realitate, multe greutăţi de abia acum încep.

În primul rând, aşteptările mari ale kosovarilor nu vor fi imediat îndeplinite şi nici investitorii străini nu vor da buzna în autoproclamata provincie idependentă. Din contră, un posibil embargo impus de Serbia, ce ar duce la raţionalizarea energiei şi alimentelor sau la îngrădirea telecomunicaţiilor şi a legăturilor de internet ar putea îngreuna viaţa în zonă. Fără ajutorul generos al Uniunii Europene, noul stat nu va putea ieşi din agonia ultimilor ani. Dar nici experienţele ajutoarelor străine acordate zonelor defavorizate nu sunt un motiv de optimism.

Un stat democratic pentru toţi kosovarii

Mai complicată decât situaţia economică este cea referitoare la constituirea unui stat de drept democratic, care să îi integreze şi reprezinte pe toti cetăţenii. Nu este exclus nici ca cei 120.000 de sârbi, ajutaţi de guvernul de la Belgrad, să încerce să formeze structuri paralele. În cel mai rău caz, Kosovo ar putea deveni un al doilea Cipru, dominat de un conflict îngheţat.

Pentru fragila coaliţie de la Belgrad, autoproclamarea independenţei la Priştina reprezintă un nou examen dificil.

Premierul coservator Kostunica a anunţat deja că în cazuş în care state comunitare vor recunoaşte noul stat, atunci Belgradul va respinge toate tratatele unionale. Preşedintele Tadic nu este pregătit, în schimb, să renunţe la orientarea lui pro-europeană. În paralel, partidul radical sârb câştigă din ce în ce mai mult teren în Parlamentul de la Belgrad. Cel târziu la alegerile locale din mai, Serbia se va confrunta cu decizii vitale de genul viitor pro-european sau reapropierea de guvernul de la Kremlin.

Contestatul pas către independenţa provinciei Kosovo încurajează tendineţele separatiste ale vecinilor, precum sârbii din Bosnia-Herţegovina. Chiar dacă sârbii bosniaci nu vor cere oficial indepedenţa de Sarajevo, ei vor încerca din răsputeri să blocheze iniţiativele guvernului.

Majoritatea Uniunii Europene a recunoscut sau va recunoaşte independenţa Kosovo. Dar acceaşi majoritate este conştientă că pasul decis ieri nu reprezintă o soluţie pentru liniştirea spritelor în Balcani.