Mărul discordiei: salariul minim pe economie

În 1944, Luxemburgul era prima ţară europeană care introducea salariul minim pe economie. În prezent, cu un tarif de 11,10 euro pe ora lucrată, luxemburghezii se pot lăuda cu cel mai mare salariu minim din Europa. 21 din 28 de ţări membre ale UE au adoptat modelul câştigului minim pe ora de lucru. Celelalte preferă sistemul tarifar de salarizare pe domenii. Printre aceste state s-a numărat, până acum, şi Germania.

Decenii întregi, acest sistem a funcţionat bine în Republica Federală. În ziua de azi, însă, numărul joburilor slab remunerate a crescut uimitor. Din ce în ce mai puţini angajaţi fac parte din sindicate astfel încât contractul colectiv nu mai poate fi aplicat peste tot.

În vestul Germaniei 14,6% din angajaţi câştigă mai puţin de 8,50 euro / oră. În est, 26,5% din muncitori sunt în aceeaşi situaţie. În SUA, unde salariul minim a fost introdus în 1937, doar 5% din angajaţii cu normă întreagă sunt remuneraţi cu venitul minim. Acelaşi procentaj se înregistrează şi în Marea Britanie - ţară care a optat pentru acest sistem în 1999.

Salariul minim este valabil în cazul persoanelor majore care nu efectuează stagiul de formare profesională la locul de muncă. Exceptaţi de la regulă sunt în primele şase luni de la obţinerea unui loc de muncă şomerii pe termen lung. O comisie specializată va decide în 2017 dacă tariful de 8,50 euro/ oră va fi ajustat sau nu.

Conform unui raport al Institutului pentru Cercetarea Economiei, după introducerea venitului minim, 26% dintre firmele germane intenţionează să-şi mărească preţurile. Alte 22 de procente au de gând să facă restructurări de personal. 43% susţin că, deocamdată, nu vor lua nicio măsură.

În opinia Uniunii Patronatelor (BDA), noul tarif minim reprezintă "cea mai periculoasă intervenţie în negocierile colective de la înfiinţarea Republicii Federale până acum". BDA şi ceilalţi adversari ai proaspetei reforme sunt convinşi că tariful minim va duce la desfiinţarea a numeroase posturi şi va îngreuna şi mai mult accesul sau reintegrarea în câmpul muncii a angajaţilor cu slabă calificare.

Mână de lucru ieftină - investiţii mici

Michael Burda, de la Universitatea Humboldt din Berlin, subliniază următorul aspect: angajaţii remuneraţi cu tariful minim pe economie sunt mai slab calificaţi şi, economic văzut, mai puţin eficienţi comparativ cu ceilalţi. Astfel, din cauza creşterii costurilor cu mâna de lucru, această categorie de personal ar putea fi înlocuită uşor cu maşini automate sau roboţi.

"În ultimul deceniu, de la adoptarea reformelor Hartz, volumul investiţiilor a scăzut în Germania în condiţiile în care creşterea economică s-a menţinut la un nivel ridicat. Una dintre explicaţii ar fi faptul că mâna de lucru este ieftină. Şi dacă e ieftină, e folosită la capacitate maximă şi se înfiinţează multe posturi. Însă partea negativă e că noile investiţii sunt mult mai mici şi productivitatea are de suferit", afirmă Burda.

Introducerea salariului minim va determina multe sectoare economice să renunţe la oameni şi să investească în aparatură şi utilaje de producţie automate. În plus, mai spune Burda, noul tarif ar putea avea şi un alt efect: în multe branşe vor apărea presiuni în vederea creşterii claselor de salarizare întrucât nimeni nu va dori să fie asociat cu mâna de lucru slab calificată.

Mai mulţi bani, putere de cumpărare mai mare

Cine câştigă mai bine, cheltuieşte mai mult. Cererea sporeşte şi, astfel, economia are de câştigat. Acesta ar fi unul dintre argumentele în favoarea noului model de salarizare. În plus, se mai afirmă, salariul minim pe economie va împiedica exploatarea angajaţilor străini - care ar putea fi dispuşi să lucreze şi pe mai puţin.

Conform unei recente analize a Fundaţiei "Hans-Böckler", introducerea tarifului minim nu va avea efecte semnificative asupra ocupării forţei de muncă. Argumentul specialiştilor: multe dintre teoriile adversarilor reformei nu reflectă realitatea. În primul rând, aceştia nu ţin cont de faptul că angajatorii nu deţin puterea absolută.

În urma unui studiu al Universităţii Berkeley privind efectele creşterii salariului minim pe economie în SUA, experţii au ajuns la concluzia că "majorările salariale au dus la scăderea fluctuaţiilor de personal şi a sporit siguranţa locurilor de muncă." În plus, arată analiza Berkeley, firmele au compensat cheltuielile cauzate de creşterea salariilor prin majorări de preţuri. Totodată acestea au acceptat profituri ceva mai mici.

Cu toate acestea, Michael Hüther, de la Institutul de Economie din Köln, are îndoieli că germanii vor fi de acord cu preţuri mai mari: "Acolo unde nu va funcţiona, vor dispărea locuri de muncă".

Cercetătorii de la Universitatea Berkeley admit, totuşi, că salariul minim pe economie nu înseamnă leacul tuturor problemelor şi că o creştere semnificativă a acestuia ar putea avea consecinţe neplăcute - cel puţin în SUA unde preşedintele Obama luptă cu Congresul pentru majorarea "federal rate" la 10,10 USD.