Macedonia decide: a vota sau a nu vota

Dezbaterile politice din Macedonia s-au încins cu mult înaintea votului crucial referitor la denumirea țării. Dacă cetățenii acestei țări din fosta Iugoslavie decid să adauge în denumirea oficială termenul de "Nord" pe lângă numele oficial de Republica Macedonia, atunci s-ar putea deschide pentru ei porțile pentru integrarea în NATO și UE. Dacă nu, atunci aceste porți vor rămâne închise timp de decenii iar efectele economice asupra uneia dintre cele mai sărace țări din Europa ar fi devastatoare.

Reprezentanții guvernelor de la Skopje și Atena au semnat în iunie anul acesta un acord, înlăturând 27 de ani de neînțelegeri asupra numelui Macedonia. Acordul continuă să fie întâmpinat cu imensă rezistență în cele două state. Proteste, uneori violente, au avut loc în ambele țări, în această vară. Cu doar câteva zile înaintea votului de duminică, 30 septembrie, sondajele indică prezența majoritară la urne a celor care susțin acordul, în vreme ce criticii acestuia duc o campanie pentru neprezentarea la referendum. Ei speră că, prin participarea a mai puțin de jumătate din electorat la vot, referendumul va fi invalidat.

Risto Mijakovski este unul dintre aceștia. Îl găsim într-un cort amplasat în micul parc din apropierea Parlamentului macedonean de la Skopje. Pictorul cu studii superioare Mikajovski este membru al mișcării #Bojkotiram (boicot), pentru care absența de la urne reprezintă singura modalitatea de a menține actualul nume al țării de Republica Macedonia. "Prin schimbarea numelui, ei vor să șteargă nația macedoneană de pe fața Pământului. Ne pierdem identitatea, limba, totul", spune el.

În vreme ce schimbarea numelui este o temă delicată pentru macedoneni, temerile lui Mijakovski nu sunt împărtășite de restul societății, cu o comunitate largă de albanezi și alte minorități, după cum indică sondajele.

O șansă istorică

Guvernul de la Skopje susține că acordul nu atentează la identitatea macedonenilor. Din contră, acesta le întărește poziția la nivel internațional.

Mai mulți lideri europeni și politicieni americani, printre ei și cancelara Angela Merkel și secretarul de stat pentru apărare de la Washington, Jim Mathis, au vizitat Macedonia, susținând această cauză. "Este o șansă istorică, unică pentru această generație. Nu stați acasă: conștientizați șansa democratică de a spune ce credeți despre viitorul țării voastre", a spus Merkel la o conferință comună susținută alături de premierul Zoran Zaev, pe 8 septembrie.

Guvernul macedonean, condus de social-democratul Zaev, instalat la putere în iunie 2017, promite că un rezultat pozitiv la referendum va deschide porțile de acces în NATO și va iniția negocierile cu UE. În timpul vizitei lui la Skopje, pe 6 septembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, confirma că "ministrul apărării ar putea să ia loc la masa NATO în februarie, dacă se va accepta schimbarea".

Schimbarea numelui este o "trădare"

Cu doar câteva zile înaintea votului, cea mai mare formațiune de opoziție de dreapta, VMRO-DPMNE, refuza încă să le indice simpatizanților dacă să voteze pentru sau împotriva acordului. De teamă că ar putea pierde sprijinul UE și al SUA, liderul VMRO, Hristijan Mickoski, nu vrea să fie văzut ca parte oficială a campaniei de boicotare, dar critică acordul, numindu-l "trădare". "Acordul de schimbare a numelui este periculos și trebuie respins. Este împotriva intereselor naționale ale macedonenilor și împotriva Macedoniei ca stat", anunța Mickoski în fața simpatizanților lui duminică. Iar președintele Gjorje Ivanon a anunțat deja că nu se va prezenta la vot.

Confruntați cu posibila participare slabă la vot, premierul Zaev, dar și alți membri ai guvernului și-au schimbat discursul în ultimele zilei ale campaniei. "Succesul referendumului va fi decis de cei care votează. Cei care nu votează, nu contează", declara marți la o conferință de presă Zaev.

Un diplomat occidental, care a insistat să rămână anonim, declara pentru DW că liderii statelor europene, dar și americanii ar putea sprijini poziția lui Zaev, dar doar dacă în urma referendumului se va obține o majoritate clară în favoarea Acordului cu Grecia, chiar și fără o participare minimă.

Ultima barieră

Suporterii acordului vor mai avea de trecut o ultimă barieră după plebiscit. Guvernul trebuie să asigure o majoritate de două treimi în Parlament pentru ratificarea acordului și schimbările necesare din Constituție. Ceea ce nu va fi posibil fără sprijinul partidului de opoziție VMRO-DPMNE. Un înalt reprezentant al guvernului, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru DW că guvernul speră ca o combinație între o bună participare la vot și presiunea internațională i-ar putea convinge pe unii parlamentari din VMRO-DPMNE să voteze în favoarea schimbărilor constituționale. Risto Mijakovski consideră varianta ca fiind inacceptabilă. "Numai alegătorii pot decide", spune el, adăugând " că nu va fi posibil decât dacă peste 50 la sută din electorat se prezintă duminică la urne".

Mijakovski s-a decis deja. El nu va vota, sperând că referendumul nu va fi validat. Planifică să rămână în cortul lui "până când Republica Macedonia va fi salvată".