Mai bine mai târziu decât niciodată

Conform documentului, mobilitatea forţelor de muncă româneşti şi bulgăreşti a avut un efect pozitiv asupra economiilor ţărilor în care au emigrat europenii din cele două state. Prezenţa românilor şi bulgarilor în vechile state ale Uniunii a avut un măsurabil efect benefic.

În termenii PIB-ului Europei occidentale, această contribuţie românească şi bulgărească se cifrează la un plus de 0,4 la sută. În timp ce asupra ţărilor din vest efectele negative ale acestei emigrări sunt neglijabile, altfel stau lucrurile în România şi Bulgaria, unde această forţă de muncă emigrată lipseşte dureros.

Plecarea tinerilor e rea şi pentru capacităţile de producţie autohtone, şi pentru media de vârstă a angajaţilor din România şi Bulgaria. Dar neajunsurile sunt compensate, cel puţin parţial, de banii trimişi acasă de către emigranţi.

Imigranţii figurează la loc de frunte şi pe prima pagină a ziarelor germane. Tema lor de căpătâi continuă să fie terorismul de extremă dreapta ivit în conştiinţa publică odată cu arestarea unei femei şi sinuciderea celor doi complici ai ei, învinuiţi de asasinarea în serie, timp de mulţi ani, a unor proprietari de mici localuri de origine turcă şi greacă.

Cei trei extremişti de dreapta, domiciliaţi în localitatea estgermană Zwickau, intraseră în colimatorul poliţiei germane în anii 90. Tustrei se făcuseră nevăzuţi la finele acelui deceniu, reuşind apoi să se evaporeze din atenţia autorităţilor şi să comită varii crime, spargeri de bănci şi atentate cu bombe.

În context, editorialiştii germani abordează văditele carenţe ale autorităţilor şi incapacitatea lor de a captura terţetul neonazist în pofida răstimpului îndelungat care le-a stat la dispoziţie.

„Imaginaţi-vă că ar fi fost vorba de-o celulă islamistă sau de extremă stânga”, exclamă exasperat ziarul Die Welt. Cotidianul berlinez cere elucidarea fără rezerve a întregului dosar al aşa-numitului „Underground naţional-socialist”, după cum se intitula trio-ul din Zwickau, ca şi al deficienţelor poliţiei şi serviciilor secrete.

Terorismul de extremă dreapta şochează guvernul, titrează şi Süddeutsche Zeitung. Cotidianul evidenţiază criticile la adresa serviciilor de securitate care par să fi subestimat grav pericolul extremei drepte, şi menţionează solicitările cancelarului, care a cerut să se treacă la investigaţii extrem de îngrijite.

Ziarul de stânga din München evocă incendierile de cămine de solicitanţi de azil din Germania anilor 90 şi se întreabă dacă acest tip de terorism neonazist e, oare, comparabil cu cel al Facţiunii Armata Roşie, grupare de extremă stânga care a terorizat Germania în anii 70 şi 80. Ziarul neagă această echivalare deplângând faptul că teroriştii de extremă dreapta n-au fost şi, după cum crede ziarul, nu vor fi urmăriţi cu aceiaşi intensitate precum cei de stânga.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz