Memoriale şi mentalităţi

Este greu de imaginat că edificarea memorialului închinat celor circa 500 de mii de ţigani din întreaga Europă internaţi şi exterminaţi în lagărele naziste de concentrare, a fost întîrziată din pricina unor dispute terminologice. Este însă foarte posibil ca acest detaliu să fie relevant pentru înaltul grad de sensibilitate al problematicii acestei mari minorităţi etnice din Europa.

Etimologia ca şi semantizările cele mai diverse, preponderent depreciative ale termenului de „ţigan” constituie în sine un capitol de antropologie , imagologie, istorie a civilizaţiilor şi mentalităţilor dar din nefericire şi a discriminărilor şi blocajelor de comunicare şi cunoaştere reciprocă.

În Germania utilizarea temenului de ţigan este făcută cu maximă precauţie din cauza balastului istoric.În textele scrise, cuvîntul este pus între ghilimele, în discursurile orale,vorbitorul sugerează prin gesturi strict codificate statutul special al termenului.

După îndelungate controverse s-a convenit ca inscripţia memorialului să conţină doar termenii "Sinti şi Roma", nu şi cel de ţigani. Decizia a provocat nemulţumirea jenişilor, un grup etnic înrudit cu rromii şi cu sinti, supranumiţi şi ţigani albi.

Disputele care mai persistă fiind minore, ele nu mai pot prejudicia construirea memorialului plasat în apropierea clădirii Reichstagului din Berlin, pe o porţiune din renumitul Tiergarten.

Monumentul are forma unei fîntîni, proiectul este conceput de artistul israelian Dani Karavan iar inscripţia de pe marginea fîntînii reproduce un fragment din poemul lui Santino Spinelli, intitulat „Auschwitz”.

În această primăvară începe în apropierea Porţii Brandenburg ridicarea unui alt memorial ,închinat homosexualilor , şi ei victime ale prigoanei naziste. Arhivele de documente din perioada naţional-socialistă atestă arestarea a circa 54.000 de homosexuali dintre care 7000 au fost ucişi în lagărele de concentrare. Monumentul , conceput de danezul Michael Elmgreen şi norvegianul Ingmar Dragset are forma unei stele funerare din beton pe care sunt proiectate imagini.

Pentru finanţarea ambelor memoriale, guvernul federal a pus la dispoziţie o sumă de două milioane de euro, iar Berlinul terenurile de construcţie.

Procesul normalizării relaţiilor între grupul majoritar şi cele două grupuri minoritare, al eliminării prejudecăţilor şi discriminării, poate fi impulsionat nu însă şi suplinit de amplasarea celor două noi memoriale în topografia istorică a Berlinului.