Migranții pe piața muncii - căutați, dar discriminați
11 februarie 2019
"Noi suntem Hamburg. Ești cu noi?" Cu acest slogan, orașul Hamburg încearcă să convingă migranții calificați să ocupe un loc de muncă în administrația metropolei germane. Polițiști, învățători, doctori, pompieri, funcționari fiscali, gardieni la închisoare - orașul-port german vrea să angajeze mai mulți lucrători de origine străină.
Fenomenul nu este întâlnit doar la Hamburg. În întreaga Republică Federală, noii germani au devenit un grup-țintă atât pentru economia privată, cât și pentru sectorul public. Motto-ul "Diversitatea educă", al "Rețelei pentru personal pedagogic de origine străină" din Berlin, pare să fi prins la nivel federal.
Bacalaureatul nu mai este tabu
La acest fenomen a contribuit ridicarea nivelului educației migranților în Germania. În 2011, un sfert din tinerii cu origine migraționistă cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani obțineau Bacalaureatul, în 2015 cota creștea deja la 33%. La tinerii fără substrat migraționist, cota celor cu Bacalaureat creștea în același interval de la 32 la 39 de procente, conform oficiului de monitorizare a integrării în landurile germane.
Și în domeniul calificării profesionale, migranții vin puternic din urmă. În 2015, 38% din candidații de până la 35 de ani cu origini migraționiste dispuneau de o calificare profesională iar 16% de studii superioare. Cota migranților fără calificare rămâne și ea însă de mai mult timp la un nivel înalt - 30 de procente.
"Vrem să realizăm ceva"
"Trebuie doar să ne uităm la părinții noștri", spune Cemile Ürük, profesoară de engleză și pedagogie socială la colegiul tehnic Emschertal din Herne. "Ei nu au venit în Germania ca să nu se aleagă nimic de noi, ci tocmai pentru ca noi să realizăm ceva."
Cemile Ürük aparține "Rețelei pentru personal pedagogic de origine străină" și nu vrea să fie un exemplu doar pentru elevii ei, ci și pentru alți turco-germani. Rețeaua a fost creată în 2007 de Ministerul școlar din Renania de Nord-Vestfalia (NRW) pentru a facilita mai multă "diversitate" în școli.
Între timp, astfel de programe de sprijin există în toate landurile germane. Și este mare nevoie de ele. Potrivit rețelei amintite, în NRW, cel mai populat land german, 26% din elevi provin din familii de imigranți, în timp ce doar 5% din personalul pedagogic are origine străină.
"Statul se bazează pe noi"
În sectorul public este ceva mai bine. Conform unui sondaj al Institutului federal pentru studierea populației (BIB) și al Oficiului federal de Statistică, sondaj realizat în 24 de autorități federale și ministere, cota angajaților de acolo cu "substrat migraționist" era de 15% în 2015.
"Deschiderea instituțiilor este extrem de importantă", spune cercetătorul în probleme de integrare Aladin El-Mafaalani, intervievat de "Spiegel. "Pentru migranți, pentru că observă că statul se bazează pe ei. Dar și pentru toți ceilalți: pentru că un profesor cu origine străină nu schimbă doar sala de clasă, ci și cancelaria.
El-Mafaalani știe despre ce vorbește. Sociologul s-a născut în Germania din părinți imigrați din Siria. El lucrează ca șef de departament la Ministerul pentru Copii, Familie, Refugiați și Integrare din NRW, cu sediul la Düsseldorf. A scris un bestseller despre integrarea de succes din Germania ("Das Integrationsparadox", Paradoxul Integrării), carte care l-a făcut cunoscut în Republica Federală.
Prejudecăți încăpățânate
El-Mafaalani avertizează însă în cartea sa că progresele nu sunt liniare. Lupta împotriva discriminării și prejudecăților nu are loc doar la nivelul originii germane vs. străine, ci și între diversele grupuri de migranți.
Încredere de sine scăzută, calificare insuficientă, neîncredere, distanțare culturală și mai ales prejudecăți adânci - toate acestea împiedică adesea un start profesional reușit. Mulți candidați de origine străină nici nu sunt invitați măcar la interviurile de angajare.
Potrivit studiului din mai 2018 "Ierarhii etnice în alegerea candidaților: un experiment pe teren privind cauzele discriminării pe piața muncii", candidații cu substrat migraționist sunt pe mai departe "evident discriminați", în ciuda nevoii acute de personal calificat.
Doar educația nu este de ajuns
Rezultatul: "În timp ce candidații cu nume germane au primit feedback pozitiv în 60% din cazuri, la cei cu nume străine au fost doar 51 de procente."
Autoarea studiului, Ruta Yemane, cercetătoare științifică la Centrul științific pentru cercetări sociale din Berlin (WZB), are o explicație pentru acest fenomen: "Diversitatea nu ajunge în toate colțurile iar educația de una singură nu rezolvă problemele", a spus ea în dialog cu DW. "Prejudecățile și preferințele culturale au un efect mai mare asupra discriminării decât deosebirile privind nivelul educației."