NATO vrea să intimideze Rusia

NATO își extinde prezența militară pe flancul de est, în special în zona baltică și în Polonia. Miniștrii Apărării din Alianță reacționează astfel la ceea ce consideră a fi amenințarea Rusiei, după anexarea de către Moscova a Crimeei și după manevrele militare permanente ale Rusiei la granița cu Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus la Bruxelles că ar fi "cea mai mare acțiune de acest tip a Alianței Nord-Atlantice de după Războiul Rece." Ministrul lituanian al Apărării Juozas Olekas crede că o invazie rusă în țările baltice este puțin probabilă, dar un asemenea scenariu nu poate fi exclus. Armata rusă ar fi în stare să organizeze la frontieră manevre militare ample, din care să treacă în câteva ore în dispozitiv de luptă. Olekas mai observă îngrijorat că Rusia înarmează masiv exclava Kaliningrad, care se învecinează cu Lituania și Polonia.

Efective sporite pe flancuri

În special țările baltice au cerut NATO consolidarea vizibilă a efectivelor militare aliate în regiune. NATO va prezenta un plan oficial în acest sens până la summitul din iulie de la Varșovia. Se pare că în țările baltice și Polonia vor fi desfășurate patru batalioane multinaționale ale Alianței. Fiecare batalion va cuprinde până la 1000 de soldați, după cum a declarat ambasadorul american la NATO Douglas Lute. Germania, SUA și Marea Britanie vor conduce fiecare câte un batalion, dar nu se știe încă repartizarea exactă.

Pentru al patrulea batalion, cel din Polonia, se caută încă o țară care să preia conducerea. SUA încearcă să convingă Canada să își asume această responsabilitate, după ce mai multe țări europene ar susține că nu dețin capacitățile necesare. Spania și Italia ar dori mai degrabă să se concentreze pe flancul sudic al Alianței, unde obiectivul principal este limitarea migrației ilegale. Franța manifestă reținere, pentru că guvernul socialist de la Paris nu îi vede cu ochi buni pe național-conservatorii care conduc în prezent la Varșovia, potrivit diplomaților NATO.

Este urmărită și întărirea prezenței la Marea Neagră, în special în România. "Pentru zona de sud-est vom dezvolta măsuri adaptate la situație", a precizat șeful Alianței Stoltenberg. El are în vedere exerciții militare sporite ale unei brigăzi multinaționale, dar nu desfășurări de trupe ca în regiunea baltică.

Țările baltice solicită apărare aeriană de la NATO

Efectivele de luptă pe care NATO le va desfășura prin rotație în țările baltice nu par să fie de ajuns pentru acestea. Ministrul lituanian Juozas Olekas cere și o apărare aeriană comună extinsă, împotriva unor eventuale atacuri rusești. Până acum, NATO utilizează o așa-numită "poliție aeriană": avioanele de luptă din țările NATO se ridică și interceptează avioanele rusești care încalcă spațiul aerian aliat. Ele nu au însă ordine de luptă și nu ar putea face față unui atac aerian rusesc.

Pachete suplimentare

Cei până la 4000 de soldați care ar urma să fie desfășurați sunt o măsură suplimentară la forța de reacție rapidă, înființată deja la summitul NATO din Țara Galilor, din urmă cu doi ani. Această forță este formată din 40.000 de militari, care în caz de necesitate ar urma să fie desfășurați în câteva săptămâni la frontierele cu Rusia. Aceste trupe formate din unități din mai multe state membre ar fi deja pregătite, susțin diplomații NATO. În prezent are loc un mare exercițiu militar aliat în Polonia, la care se repetă exact acest scenariu al desfășurării rapide de trupe terestre.

Din forța de reacție rapidă mai fac parte șase baze logistice, în țările baltice, Polonia, România și Bulgaria. Acolo se depozitează muniție și tehnică de luptă. SUA, cel mai mare stat NATO, au anunțat că vor trimite în Europa din 2017 o brigadă suplimentară de tancuri, formată din 4200 de soldați și 250 de tancuri. SUA au deocamdată două brigăzi în Europa, efectivele militare americane fiind reduse major după încheierea Războiului Rece, la începutul anilor 90.

Toate aceste trupe suplimentare care vor fi desfășurate nu vor rămâne permanent la bazele de pe teritoriul țărilor din fostul Pact de la Varșovia, ci vor fi rotite în continuu. Astfel se respectă tratatul NATO-Rusia din 1997 care exclude staționarea de efective de luptă "importante" în vecinătatea Rusiei. NATO va continua să respecte această prevedere, la insistențele Germaniei. Țările membre din est susțin însă că documentul nu ar mai fi valabil, după ce Rusia a adoptat un comportament agresiv.

"Rusia merge spre trecut"

Fostul comandant al trupelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, spunea deja în martie la o vizită în Letonia că noile măsuri reprezintă o formă de descurajare a Rusiei. Institutul de cercetare a păcii SIPRI crede că NATO și Rusia se îndreaptă spre un alt război rece. Nici secretarul Apărării de la Washington nu se ascunde în spatele cuvintelor: "Rusia se îndreaptă din nou spre trecut", a declarat Ashton Carter la începutul lui mai, la schimbarea comenzii trupelor NATO din Europa. "Nu urmărim să transformăm Rusia în dușmanul nostru. Dar să nu aveți nicio îndoială: ne vom apăra aliații, împreună cu ordinea internațională și cu viitorul nostru pozitiv."

"Câteva batalioane nu vor mărșălui nicăieri", a spus ambasadorul american la NATO Lute, răspunzând unei întrebări privind pericolul reprezentat de noile trupe aliate din est la adresa Rusiei. Se urmărește doar transmiterea unui semnal de intimidare la Moscova.

Fără salutări de la Moscova

Rusia a reacționat deja la ultimele măsuri ale NATO. Deja în mai, Andrei Kelin, de la Ministerul rus de Externe, declara că Moscova privește cu mare îngrijorare evoluțiile din Alianță. "Mă tem că vom lua contramăsuri", a avertizat Kelin. Ministerul rus al Apărării a anunțat de mai multe ori că, până la sfârșitul anului, vor fi desfășurate în vestul țării trei noi divizii cu câte 10.000 de soldați fiecare, precum și cinci regimente cu arme nucleare. Președintele Vladimir Putin a ordonat și o evaluare a activării rezerviștilor. Moscova a transmis că este o pură întâmplare că această măsură are loc simultan cu reuniunea miniștrilor Apărării din NATO la Bruxelles. Rusia a protestat și față de operațiunea "Anaconda" desfășurată de NATO în Polonia. Moscova a refuzat să trimită observatori la aceste exerciții, în pofida unor invitații din partea Alianței.