1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Le Pen, fără succes răsunător

Andreas Noll / VD23 martie 2015

Rezultatul alegerilor departamentale din Franţa face din Frontul Naţional a doua putere politică a ţării. Totuşi, scorul, deşi unul istoric pentru partid, este mai degrabă modest, crede Andreas Noll.

https://p.dw.com/p/1EvZO
Marine Le PenImagine: Kenzo Tribouillard/AFP/Getty Images

Marine Le Pen are un simţ foarte dezvoltat pentru simbolistică. Nici nu este de mirare că, în seara scurtinului departamental, şefa Frontului Naţional a încercat să umilească adversarii politici transmiţându-le un mesaj simplu: "Frontul Naţional este primul partid al Franţei".

Sloganul nu este nou, Marine Le Pen l-a folosit inclusiv anul trecut, în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, în încercarea de a evidenţia că Frontul Naţional este, de acum, un partid eminamente popular.

Cu toate acestea, în seara alegerilor, Le Pen a trebuit să constate, nu fără obidă, că partidul ei nu este pe primul loc în Franţa, ci la câteva procente distanţă de conservatorii lui Nicolas Sarkozy - mai multe decât indicaseră sondajele. Tocmai de aceea, în loc de a sărbători cu pompă o victorie cu iz de înfrângere, Le Pen s-a rezumat la ritualica solicitare de demisie adresată guvernului.

Porträt Andreas Noll
Andreas NollImagine: Privat

Rezultatul obţinut de partidul ei, răsfăţat în ultima vreme cu succese electorale defel modeste, este, totuşi, dezamăgitor.

În timp ce FN a înregistrat o "înfrângere de lux", premierul socialist al Franţei a suferit un eşec răsunător, fără a reuşi să atenueze în vreun fel căderea electorală care fusese, deja, preconizată de sondaje. Acest lucru pare surpinzător în contextul în care, nu cu mult timp în urmă, prim-ministrul Valls şi preşedintele Francois Hollande, au fost lăudaţi pentru modul eficient în care au gestionat situaţia generată de atentatele teroriste islamiste de la Paris.

Cu toate acestea, electoratul francez n-a gustat tentativele premierului de demonizare a Frontului Naţional - despre care Valls a spus că ar fi o "probă de foc" pentru ţară. Votul pentru Le Pen, respectiv scorul slab obţinut de socialişti reprezintă mai degrabă o atenţionare adresată guvernului, în contextul situaţiei dezolante în care se află piaţa muncii şi a luptelor intestine din interiorul formaţiunii socialiste.

Franţa la răscruce

Guvernul francez a anunţat de mai multe ori că, până în 2021, va desfiinţa departamentele, care datează încă de pe vremea lui Napoleon, prin sporirea competenţelor acordate regiunilor mai mari. Punerea în practică a acestei măsuri ar fi fost de-a dreptul eliberatoare, în contextul interminabilului război al împărţirii responsabilităţilor la nivel regional, şi ar fi fost susţinută inclusiv de mediul economic.

Cu câteva zile în urmă, parlamentul francez a decis însă exact pe dos: departamentele rămân aşa cum sunt, ba chiar primesc mai multe responsabilităţi ca până acum. În ziua alegerilor departamentale, motivul acestei decizii încă se afla în dezbatere la parlament - o adevărată farsă electorală şi o dovadă în plus a inabilităţii guvernului de a face reforme necesare.

Pentru şefa Frontului Naţional, această "performanţă" a guvernului este mană cerească, mai ales că această campanie electorală a fost văduvită de subiecte precum imigraţia sau politica economică. Cu sau fără gafele socialiştilor, extrema dreapta a reuşit, în mai multe circumscripții electorale decât aceştia, să vină în faţa electoratului cu aşa-numitul "duo", prevăzut de lege, respectiv un bărbat şi o femeie drept candidaţi.

Și totuși, în pofida unei evidente ancorări locale a FN și a popularităţii de care se bucură omniprezenta preşedintă a partidului, scenariile care o văd pe Le Pen luându-i locul lui Hollande, sunt mai degrabă panicarde. Perspectiva unui Palat Elysee condus de şefa Frontului Naţional nu va fi, totuşi, acceptată de majoritatea lucidă a electoratului francez, care nu va accepta lezarea valorilor franceze şi ruperea relaţiilor cu vecinii Franţei.

Pe de altă parte, Le Pen va încerca să impună pe scena politică subiectele preferate, de forţă, ale FN: asimilare în loc de integrare sau interzicerea purtării vălului islamic în universităţii. Nici nu-i va fi greu, pentru că o parte din aceste iniţiative au fost, recent, susţinute inclusiv de Nicolas Sarkozy.

Creşterea în sondaje a FN va avea consecinţe şi asupra alegerilor prezidenţiale din 2017. Cum accederea, dar şi înfrângerea lui Le Pen în turul doi sunt aproape sigure, următoarele alegeri se vor tranşa în primul tur. Contracandidatul şefei Frontului Naţional va câştiga, probabil, bătălia. Pentru stânga franceză, în mod tradiţional extrem de divizată, acest lucru înseamnă pur şi simplu o condamnare la moarte politică.