Noua Constituţie din Irak-pilon pentru democraţie?
2 martie 2004Publicitate
După dezbateri îndelungate consiliul guvernamental provizoriu irakian, numit de americani imediat după căderea regimului lui Saddam Hussein, a ajuns ieri la un consens în ceea ce priveşte o constituţie provizorie. Acest document, care urmează să fie semnat , prevede, printre altele, libertatea întrunirilor şi libertatea presei, precum şi drepturi distincte pentru femei. Este noua constituţie un pilon în procesul de democratizare al Orientului Apropiat? Întrebarea este cu atît mai stringentă cu cît seria de atentate comise azi, soldate cu zeci de morţi în mai multe oraşe şiite, continuă.
un comentariu de Peter Philipp, tradus şi adaptat de Helga Neustaedter
Planul ambiţios al preşedintelui american George W. Bush prevedea, ca un stat democratic irakian, să declanşeze, conform principiului dominoului, procesul de democratizare a Orientului Mijlociu şi Apropiat. Dacă însă se urmăresc evenimentele petrecute de la încheierea oficială a războiului în Irak, se ajunge la concluzia, că ţinta iniţial propusă este departe de a fi atinsă. Despre o reală normalizarea a situaţiei nu se poate vorbi, despre democratizarea ţării nici atît, iar pentru Irak exista, pînă nu de mult, pericolul de a se transforma într-o zonă ieşită de sub orice control.
Acum însă, Irakul este o ţară care surprinde încă o dată: consiliul guvernamental provizoriu instalat de americani, a convenit în cele din urmă, asupra unei constituţii provizorii. Prin acest nou document se stabilesc drepturile fundamentale ale cetăţenilor, ca de exemplu, dreptul la libera exprimare a opiniei, libertatea pressei, dreptul la libera întrunire, dar şi dreptul la libertate religioasă, iar ea care în anumite părţi ale ei poate fi considerată un model pentru întreaga regiune, un sfert din cele 275 de locuri prevăzute în viitorul parlament, vor reveni femeilor. Dar şi multe drepturi, de care se bucură la ora actuală etniile naţionale, vor rămîne neatinse, atîta timp cît ele nu contravin principiilor statului federativ.
Kurzii sînt acum, sub presiunea directă a autorităţilor de la Washington care nu a dorit o dezmembrare a statului irakian, în situaţia de a-şi îngropa speranţele legate de crearea unui stat propriu. Chiar şi cerinţele kurzilor, de a avea o parte distinctă din banii obtinuţi în urma extracţiei şi vînzărilor de petrol a fost respinsă de autorităţi şi nu a fost prevăzută în noua lege fundamentală.
Exemplară este însă schimbarea prevăzută în noua Constituţie, în legătură cu femeile. Dacă pe vremea lui Saddam Hussein femeile se bucurau în mare măsură de aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii, exista acum pericolul ca viaţa lor să se desfăşoare, după vechile reguli ale Islamului.
În loc ca noua Constituţie să fie construită în jurul Schariei, adică a fundamentalismului conservator tradiţionalist arab din Irak, noua lege fundamentală prevede un nou rol pentru religie, care în felul acesta devine doar "o" sursă a dreptului laic. Este de aşteptat ca, mai ales leaderii spirituali şiiţi să nu fie mulţumiţi cu noile prevederi, deoarece, după cum se ştie, ei sînt promotorii idealului unei republici islamice, după modelul Iranului. Ceea ce constituie un coşmar atît pentru americani cît şi pentru multe grupuri etnice stabilite în ţara celor două fluvii.
Din acest motiv, administratorul Washingonului la Bagdad, ambasadorul Paul Bremer, nu a cedat insistenţelor extremiştilor privind includerea principiilor Schariei în noua Constituţie, şi a lăsat să se înţeleagă, că va bloca orice iniţiative extreme. Aşa se explică compromisul la care s-a ajuns în cursul zilei de ieri. Constituţia provizorie, care urmează să fie semnată, va asigura condiţiile necesare pînă la organizarea de alegeri libere şi democratice în Irak peste aproximativ un an. Mai rămîne de văzut, dacă irakienii sînt dispuşi să trăiască cu această Constituţie provizorie.
un comentariu de Peter Philipp, tradus şi adaptat de Helga Neustaedter
Planul ambiţios al preşedintelui american George W. Bush prevedea, ca un stat democratic irakian, să declanşeze, conform principiului dominoului, procesul de democratizare a Orientului Mijlociu şi Apropiat. Dacă însă se urmăresc evenimentele petrecute de la încheierea oficială a războiului în Irak, se ajunge la concluzia, că ţinta iniţial propusă este departe de a fi atinsă. Despre o reală normalizarea a situaţiei nu se poate vorbi, despre democratizarea ţării nici atît, iar pentru Irak exista, pînă nu de mult, pericolul de a se transforma într-o zonă ieşită de sub orice control.
Acum însă, Irakul este o ţară care surprinde încă o dată: consiliul guvernamental provizoriu instalat de americani, a convenit în cele din urmă, asupra unei constituţii provizorii. Prin acest nou document se stabilesc drepturile fundamentale ale cetăţenilor, ca de exemplu, dreptul la libera exprimare a opiniei, libertatea pressei, dreptul la libera întrunire, dar şi dreptul la libertate religioasă, iar ea care în anumite părţi ale ei poate fi considerată un model pentru întreaga regiune, un sfert din cele 275 de locuri prevăzute în viitorul parlament, vor reveni femeilor. Dar şi multe drepturi, de care se bucură la ora actuală etniile naţionale, vor rămîne neatinse, atîta timp cît ele nu contravin principiilor statului federativ.
Kurzii sînt acum, sub presiunea directă a autorităţilor de la Washington care nu a dorit o dezmembrare a statului irakian, în situaţia de a-şi îngropa speranţele legate de crearea unui stat propriu. Chiar şi cerinţele kurzilor, de a avea o parte distinctă din banii obtinuţi în urma extracţiei şi vînzărilor de petrol a fost respinsă de autorităţi şi nu a fost prevăzută în noua lege fundamentală.
Exemplară este însă schimbarea prevăzută în noua Constituţie, în legătură cu femeile. Dacă pe vremea lui Saddam Hussein femeile se bucurau în mare măsură de aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii, exista acum pericolul ca viaţa lor să se desfăşoare, după vechile reguli ale Islamului.
În loc ca noua Constituţie să fie construită în jurul Schariei, adică a fundamentalismului conservator tradiţionalist arab din Irak, noua lege fundamentală prevede un nou rol pentru religie, care în felul acesta devine doar "o" sursă a dreptului laic. Este de aşteptat ca, mai ales leaderii spirituali şiiţi să nu fie mulţumiţi cu noile prevederi, deoarece, după cum se ştie, ei sînt promotorii idealului unei republici islamice, după modelul Iranului. Ceea ce constituie un coşmar atît pentru americani cît şi pentru multe grupuri etnice stabilite în ţara celor două fluvii.
Din acest motiv, administratorul Washingonului la Bagdad, ambasadorul Paul Bremer, nu a cedat insistenţelor extremiştilor privind includerea principiilor Schariei în noua Constituţie, şi a lăsat să se înţeleagă, că va bloca orice iniţiative extreme. Aşa se explică compromisul la care s-a ajuns în cursul zilei de ieri. Constituţia provizorie, care urmează să fie semnată, va asigura condiţiile necesare pînă la organizarea de alegeri libere şi democratice în Irak peste aproximativ un an. Mai rămîne de văzut, dacă irakienii sînt dispuşi să trăiască cu această Constituţie provizorie.
Publicitate