Noul premier chinez în vizită la Berlin

Sub norii negri din care, de ore bune, ploua furtunos peste cartierul guvernamental al Berlinului defilau echipajele de poliţie de parcă ar fi fost instituită starea de asediu. Sediul Cancelariei federale a fost izolat, nici măcar pietonilor nu li s-a permis să treacă de panglicile roş-albe ce înconjurau clădirea Guvernului. Activiştilor pentru drepturile omului nu li s-a interzis să protesteze - dar afişele cu mesaje împotriva regimului de la Beijing au fost păstrate la câteva sute de metri distanţă de privirile oaspeţilor chinezi ai şefei Executivului german, Angela Merkel.

Liniştea duminicii berlineze a fost perturbată de vizita noului premier al Chinei, Li Keqiang. La ceasurile patru ale după amiezii a fost întâmpinat pe covorul roşu de către Angela Merkel, cu onoruri militare. Au urmat o oră şi jumătate de discuţii politice, menite să consolideze cooperarea economică - dar şi politică şi culturală - prin 17 noi acorduri şi înţelegeri bilaterale. Presa avea să fie de faţă la ceremonia semnării acestor documente, în prezenţa unor miniştri şi secretari de stat din cele două ţări şi a şefilor unor importante concerne germane prezente pe piaţa chineză.

Know-how-ul german în domeniul energiei şi al protecţiei mediului, ca şi cel din industria alimentară sunt trei dintre principalele obiective ale Beijingului. Antreprenorii germani sunt şi ei interesaţi de o prezenţă mai profundă pe imensa piaţă chineză. VW, de exemplu, pregăteşte o fabrică în Changsha, împreună cu partenerul său chinez SAIC; BASF, gigantul din industria chimică, este interesat de două noi joint ventures la Xinjiang; Siemens a identificat, de asemenea, clienţi pentru turbine de gaz şi pentru utilaje de prelucrare a ţiţeiului - şi mai aştepta garanţiile politice pentru construcţia a patru vapoare. E clar, avea să confirme cancelara Angela Merkel: China şi Germania au relaţii foarte strânse şi intense; afirmaţie cu care oaspetele de la Beijing nu a putut decât să fie de acord.

Dar situaţia nu e neapărat aşa de roză. Comisia Europeană a lansat procedurile anti-dumping şi a instituit amenzi de miliarde împotriva producătorilor chinezi de module pe bază de energie solară. "Nu suntem de acord cu această decizie", a ţinut premierul chinez să lămurească, la Berlin. Bruxelles-ul pune în pericol un număr semnificativ de locuri de muncă în China, dezvoltarea branşei, "inclusiv în Europa", şi interesele consumatorilor europeni, a punctat Li. Aceasta, au tradus imediat experţii în economie chineză, se traduce astfel: Beijingul îşi va vinde panourile solare ieftine în alte părţi ale lumii.

Situaţia, a completat cancelara Merkel, este complicată. Într-o lume globalizată, protecţionismul este un dezavantaj. De aceea, a asigurat şefa Executivului de la Berlin, Germania va încerca să intervină pentru a debloca prin dialog orice conflict de natură comercială. În fapt, prea mult timp nu are nici Germania cancelarei Merkel la dispoziţie, deoarece observaţiile Comisiei Europene au ca termen scadent data de 5 iunie. În orice caz, la Beijing, atitudinea Berlinului a fost primită cu preţuire, a garantat Li. Modelul cooperării economice chino-germane, un accelerator al dezvoltării globale, ar trebui să fie un exemplu pentru întreaga Uniune Europeană, a subliniat premierul chinez, avertizând în schimb că Beijingul are şi el câteva proceduri anti-dumping în verificare - de exemplu, pe tema conductelor de oţel importate din Europa.

Pentru a demonstra, însă, bunăvoinţa Chinei, Li a promis că ţara sa continuă să rămână angajată în menţinerea unei stabile zone euro, pentru că nu doar Europa ar avea de câştigat, ci şi dezvoltarea Chinei. O bună parte a rezervelor de devize ale Chinei sunt în euro, în condiţiile în care politica Beijingului este de a convinge piaţa monetară internaţională să se ghideze după mai multe monede de referinţă, nu doar după dolarul american. Angela Merkel nu poate fi decât mulţumită de o astfel de poziţie a Chinei şi de modul în care Beijingul "a acceptat şi susţinut moneda europeană în perioada crizei datoriilor".

Acest turneu inaugural al noului premier al Chinei, Li Keqiang, a început în India şi Pakistan şi a continuat în Elveţia. Germania este singura ţară din Uniunea Europeană pe care Li o vizitează cu această ocazie. La sosirea de la Berna, sâmbătă seara, premierul chinez şi-a făcut timp să urmărească, în hotel, finala germană a Ligii Campionilor la fotbal. Duminică dimineaţă a vizitat Potsdam şi s-a întâlnit cu primul ministru al landului Brandenburg, Matthias Platzeck. La Berlin a avut în program şi o întrevedere cu preşedintele federal Joachim Gauck. Seara de duminică s-a încheiat cu o cină la castelul Meseberg, la porţile Berlinului, împreună cu Angela Merkel, cu reprezentanţi ai lumii de afaceri şi cu membri ai celor două Guverne.

Pentru astăzi, luni, pe agenda lui Li se află stânga spectrului politic german: liderul social-democraţilor Sigmar Gabriel, candidatul acestora la funcţia de cancelar, Peer Steinbrück, dar şi fostul mare politician şi ex-şef al Guvernului federal, Helmut Schmidt, despre care presa germană a scris nu o singură dată că ar fi îndrăgostit până peste cap de China.