O înţelegere prematură?

În cadrul unei conferinţe de presă comune, cei doi oficiali au făcut cunoscut acordul conform căruia, Siria trebuie să predea, în decurs de o săptămână, lista cu armele chimice pe care le posedă, după care, până cel târziu la jumătatea lunii noiembrie, să permită accesul inspectorilor Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice în respectivele depozite.

Conform înţelegerii, inspectorii vor pregăti transportarea periculosului arsenal în afara Siriei, urmând ca, până la jumătatea anului viitor, aceste arme să fie distruse în totalitate.

Transport periculos

Michael Brzoska, de la Institutul pentru Cercetări şi Politici de Securitate din Hamburg declară, într-un interviu acordat DW, că transportarea armelor chimice siriene este o misiune foarte problematică. Analistul deplânge faptul că secretarul de stat american şi omologul său rus, nu au semnat şi un acord de încetare a focului în Siria. "Chiar şi în condiţii normale, transportarea acestor arme chimice este extrem de problematică", spune Brzoska.

"În cazul unui accident rutier, substanţele transportate ar putea fi foarte rapid afectate", mai spune specialistul, care atrage atenţia că scoaterea din ţară a acestor arme, în timp ce armata siriană continuă să se lupte cu rebelii, este foarte riscantă. De aceeaşi părere sunt şi alţi experţi germani, care pledează pentru construirea unor centre speciale, în Siria, unde armamentul să fie distrus.

Conform estimărilor ruso-americane, Siria deţine aproximativ 100 de tone de arme chimice. Brzoska este de părere că guvernul de la Damasc are capacitatea de a prezenta, rapid, lista completă cu acestea. "Însă ce se întâmplă, dacă Siria va spune că unele depozite au fost prăduite de rebeli şi că nu ştie ce s-a întâmplat cu armele?", se întreabă expertul de la Hamburg.

Rebelii care luptă împotriva armatei siriene resping înţelegerea SUA-Rusia şi, implicit, orice negociere cu preşedintele Bashar al-Assad. În acest context, cooperarea devine extrem de discutabilă, la fel şi garantarea siguranţei inspectorilor care urmează să ajungă în Siria.

Posibile clauze greşite

Compromisul diplomatic la care au ajuns Statele Unite şi Rusia a fost posibil, în actuala sa formă, datorită faptului că Siria a trimis o cerere de aderare la Convenţia pentru Interzicerea Armelor Chimice. Guvernul sirian a declarat, în context, că nu are intenţia nici de a folosi arme chimice, nici de a le produce, depozita sau vinde.

După părerea lui Michael Brzoska, modul în care Siria abordează problema ar putea fi o capcană. Preşedintele Assad a anunţat că este dispus să coopereze numai dacă SUA renunţă la intervenţia militară. "Dacă acest lucru se regăseşte şi în documentele siriene ratificate, atunci acest lucru nu poate sta în picioare. Conform Convenţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, nu poate fi admisă nici o limitare care lezează substanţa acordului".

Din acest motiv, Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), cu sediul la Haga, care supraveghează respectarea Convenţiei, va verifica în zilele care urmează, dacă cererea de aderare a Siriei este corectă din punct de vedere formal. Dacă se constată nereguli, acordul ruso-american cade.

Unii specialişti sunt de părere că de candidatura Siriei ar fi trebuit să se ocupe strict Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice. Însă "cazul sirian" este unul aparte, dat fiind faptul că în această ţară au fost deja folosite arme chimice.

La rândul său, guvernul francez a anunţat că acest caz nu trebuie lăsat doar în sarcina OIAC. Parisul insistă în privinţa redactării unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU.