O palmă diplomatică dată SUA

Mesajul transmis pe această cale de Germania administraţiei de la Washington e cât se poate de clar. Decizia Berlinului a intervenit după dezvăluirile privind spionarea NSA, inclusiv a telefonului mobil al cancelarei Merkel, şi, recent, după ce s-a descoperit cazul celor doi agenţi germani care ar fi furnizat informaţii secrete SUA. Primul, angajat al serviciului german de informaţii externe, BND (Bundesnachrichtendienst), a fost între timp arestat; cel de-al doilea, angajat al Ministerului german al Apărării, este în prezent anchetat.

Imunitatea diplomatică şi persona non grata

De regulă, diplomaţii străini se bucură, în ţara gazdă, de imunitate. Statele în cauză nu-i pot trage la răspundere. Însă, în baza Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice, atunci când sunt bănuiţi de spionaj, diplomaţii străini pot fi declaraţi persona non grata şi, ca atare, expulzaţi. Aşa s-a întâmplat în 2012 cu ambasadorul sirian din Germania sau, în 2011, cu cel libian.

Cazurile în care au fost descoperiţi în Germania agenţi secreţi ocidentali sunt rare. Mai precis, puţine sunt cunoscute. "Dacă descopeream astfel de cazuri, persoanele în cauză erau expulzate", aflăm de la Bernd Schmidbauer, însărcinat de guvernul federal cu coordonarea serviciilor secrete germane în perioada 1991-1998. Pe atunci, arată el, asemenea cazuri erau tratate cu discreţie. Agenţii respectivi erau retraşi prompt, fără mare tam-tam.

De câte ori s-a petrecut aşa, nu se ştie. Aceasta pentru că astfel de ştiri erau rareori făcute publice. Se ştie de pildă, referitor la SUA, de un caz petrecut în 1997. Un diplomat american a încercat atunci să recruteze ca agent un angajat al Ministerului federal al Economiei. În urma anchetei organelor de resort, diplomatului i s-a cerut să părăsească Germania. SUA au respins, ce-i drept, acuzaţiile de spionaj, dar şi-au retras diplomatul.

Mesaj dublu

Reacţia de acum a guvernului de la Berlin are un dublu efect. Ea se adresează, bineînţeles, pe de o parte administraţiei SUA. Care deocamdată nu a luat nicio poziţie. Această informaţie a transmis-o, vădit iritat, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Bundestagului, Norbert Röttgen, aflat miercuri cu o delegaţie a legislativului german la Washington. Nici în presa americană nu s-a putut găsi vreo referire la acest subeict. Abia după declaraţia oficială a guvernului german, Washington Post şi USA Today au relatat pe larg pe această temă.

Al doilea adresant al mesajului transmis SUA prin expulzarea reprezentantului seviciilor secrete americnae din cadrul ambasadei SUA de la Berlin ar fi populaţia germană şi politicienii germani, care s-au arătat extrem de indignaţi de dimensiunile pe care le-a luat spionajul aliatului de peste ocean. Cancelara Angela Merkel a reproşat joi Statelor Unite că îşi folosesc resursele în mod cu totul greşit. În contextul marilor provocări ale prezentului, de pildă în Orientul Mijlociu, spionarea aliaţilor reprezintă "o irosire de forţe", a spus Merkel. "Avem atâtea probleme de rezolvat, aşa încât ar tebui să ne concentrăm asupra esenţialului", a adăugat şefa executivului german, cu referiri la Siria şi Irak.

Ministrul federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a vorbit chiar de "prostie", cu referire la SUA. Opoziţia de la Berlin reproşase guvernului că nu întreprinde nimic pentru a clarifica situaţia. Reacţia de acum a Berlinului s-a bucurat de o susţinere largă în rândul tuturor formaţiunilor parlamentare.

Mai multă atenţie contraspionajului?

Şi serviciile secrete germane vor lua măsuri în urma scandalului de spionaj. Bernd Schmidbauer consideră că ar trebui întărit contraspionajul: "Doar atunci nu-şi va mai putea face oricine de cap în propria noastră ogradă. Atunci nu mai e vorba de prieten sau duşman, ci numai de interese naţionale".

Că acesta e drumul pe care va merge Germania a lăsat să se înţeleagă, joi, şi ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière. Şi serviciul de contraspionaj al armatei, MAD, se gândeşte la posibile restructurări.