1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ofensiva autocraților

19 martie 2024

Potrivit Fundației Bertelsmann, guvernele autoritare sunt majoritare în țările în curs de dezvoltare. Democrația este supusă unei presiuni tot mai mari la nivel global și a atins cel mai scăzut nivel din 2006.

https://p.dw.com/p/4dtGW
Wladimir Putin, Moscova, Piaţa Roşie, 18.03.2024, Piaţa Roşie
Vladimir Putin în timpul discursului rostit în Piaţa Roşie din Moscova după câştigarea unui al cincilea mandat Imagine: Maxim Shemetov/REUTERS

Statisticile brute sunt îngrijorătoare: conform unui studiu al Fundației Bertelsmann, calitatea democrației s-a deteriorat în ultimii 20 de ani în 137 de state care pot fi descrise drept țări în curs de dezvoltare sau emergente. Conform studiului, intitulat ”Indexul de transformare”, acum există 63 de democrații față de 74 de autocrații, cum sunt definite țările în care alegerile nu sunt libere sau în care principiile constituționale nu sunt funcționale.

Luni, 19 martie 2024, la prezentarea studiului, Fundația Bertelsmann l-a invitat și pe cancelarul federal Olaf Scholz (SPD). În contextul unui populismul de dreapta aflat în creștere și în Germania, Scholz s-a declarat mulțumit că sute de mii de cetățeni au ieșit recent în stradă: ”Inițiativa nu a venit de sus sau de la partide. Este corect să ne gândim la apărarea democrației. Până la urmă, nu este o piesă de teatru, lucrurile nu se petrec pe internet, este vorba despre noi și trebuie să ne protejăm noi înșine democrația".

Ceea ce în Germania încă mai este posibil devine din ce în ce mai dificil în multe țări din întreaga lume. Conform studiului Bertelsmann, numai în ultimii doi ani, alegerile din 25 de țări au fost mai puțin libere și mai corecte decât cele anterior desfășurate. Au fost doi ani marcați de o nouă situație geopolitică - războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, după pandemia COVID. În 39 de țări, libertatea de exprimare și libertatea presei au fost din ce în ce mai restricționate.

Pandemia a exacerbat probleme deja existente

Sabine Donner, unul dintre autorii studiului, povestește pentru DW despre efectul pe care pandemia de coronavirus, cu restricțiile sale de circulație și cu acele restrângeri temporare ale unor libertăți civile, l-a avut asupra evoluțiilor democratice: ”Pandemia a fost ocazia de a restrânge și mai mult drepturile și de a concentra puterea suplimentar în mâna guvernelor. Dar, în principiu, pandemia nu a creat probleme care să nu fi existat deja”.

Studiul Fundației Bertelsmann este cel mai amplu și mai cuprinzător de acest gen și se bazează pe 5000 de pagini de rapoarte de țară pe care fundația le-a întocmit cu ajutorul a 300 de experți, universități și think tank-uri din aproximativ 120 de țări. Este examinată starea democrației, dezvoltarea economică și acțiunea guvernamentală. Toți cei trei parametri sunt în prezent la minime istorice.

Efecte pozitive: democrațiile se trezesc încet

În ciuda concluziilor negative, Sabine Donner observă că în democrațiile consolidate se acordă atenție modului în care lumea, în ansamblul ei, devine din ce în ce mai puțin liberă: ”În ultimii doi până la patru ani, oamenii și guvernele, statele democratice, inclusiv noi aici în Germania, au devenit mai vigilenți cu privire la faptul că există provocări autoritariste mult mai agresive decât erau acum zece ani. Se întâmplă așa pentru că și noi am permis asta”.

Democrațiile, prea lente, prea inflexibile?

Conducătorilor autoritari le place să-și justifice acțiunile susținând că democrațiile sunt prea greoaie, prea inflexibile și nu mai pot ține pasul cu concurența globală. Studiul contrazice această opinie: dacă evaluezi acțiunea guvernamentală eficientă, de exemplu în timpul pandemiei, atunci regimurile organizate nedemocratic și corupte, cum ar fi Cambodgia, Venezuela sau Zimbabwe, au acționat cel mai rău. Cele 45 de țări care au, conform studiului, cea mai scăzută eficiență sunt toate non-democrații.

Potrivit Sabinei Donner, autocrațiile nu acționează mai prudent decât democrațiile în perioade de criză iar asta se reflectă și în comportamentul Chinei în timpul pandemiei: ”Am văzut asta când a devenit clar că blocajele stricte nu funcționau. Au fost proteste mari, în ciuda tuturor represiunilor. În asemenea sisteme politice nu numai că este mai greu să recunoști acțiunile greșite, ci și să le corectezi. Însă autocrațiile pot fi și ele puse sub presiune, pentru că populația nu este mulțumită de rezultate".

Cheia este angajamentul civic

Alegeri libere, libertatea presei și separarea puterilor rămân cruciale pentru o dezvoltare mai puțin autocratică și nu se pot realiza fără angajament civic. Este nevoie de o presiune continuă pentru ca rezistența la tendințele autocratice să poată avea succes. Studiul prezintă exemplele recentelor alegeri din Kenya și Zambia. Dar sunt tendințe pozitive și în Europa - în Polonia sau Republica Moldova.

Influențele culturale sau religioase joacă un rol mai mic. Pot țările musulmane precum cele din regiunea Golfului să respingă singure tendințele autocratice? Sabine Donner crede că da - și are exemple de reușită: ”Luați Taiwan sau Coreea de Sud, care au fost guvernate autocratic mult timp și au fost mai întâi modernizate economic. Acum sunt democrații foarte stabile și de succes. Nu există mecanisme care împiedică automat asemenea evoluții.”

Și aceasta este concluzia studiului: țările care se descurcă cel mai bine sunt democrații în care funcționează statul de drept. Comunicatul de presă care însoțește publicarea ”Indicelui de transformare 2024” enumeră Coreea de Sud, Costa Rica, Chile, Uruguay sau Taiwan „ancorate în statul de drept, orientate strategic, cu guvernări care nu asigură doar rezultate bune în sistemele de educație și sănătate sau la îmbunătățirea nivelului de trai, ci și în întărirea democrației”.

Acolo unde democrația funcționează deja, guvernele au, conform studiului, o misiune mai complicată decât în anii precedenți în a obține consensul cât mai multor grupuri de populație. Chiar dacă acest lucru devine din ce în ce mai dificil, într-un climat politic și social din ce în ce mai polarizant.