Oktoberfest electoral

Nu e prima oară când estimările nu se pot pronunţa asupra unui câştigător. Germania a mai trăit astfel de incertitudini electorale în 1994 şi 2002; întâi a câştigat dreapta parlamentară (CDU/CSU-FDP), opt ani mai târziu a luat stânga (SPD-Verzii) faţa concurenţei.

Micul thriller de la sfârşitul unei campanii anoste

Negru-galben sau negru-roşu? Aceasta rămâne singura întrebare fără răspuns, la jumătatea zilei electorale germane. Vor guverna conservatorii cancelarei Angela Merkel pe mai departe cu tradiţionalii parteneri liberali sau vor fi forţaţi să negocieze un pact de coabitare guvernamentală cu tradiţionalii adversari social-democraţi?

Altfel, gurile rele cârcotesc pe marginea suprapunerii duminicii electorale cu weekendul în care, la München, a început tradiţionalul Oktoberfest. De altfel, sâmbătă dimineaţa, presa germană difuza câteva imagini surprinse în capitala bavareză, cu oameni care aşteptau la coadă, cu noaptea în cap, deschiderea corturilor amenajate pe Theresienwiese. Nici una dintre ştirile de duminică nu a vorbit despre un asemenea flux de votanţi la vreuna dintre circumscriţiile germane, 299 la număr, cele mai multe (64) în Renania de Nord - Westfalia iar cele mai puţine la Bremen (două). La dispoziţia celor aproape 62 de milioane de germani cu drept de vot se află circa 80.000 de urne şi încă 10.000 de circumscripţii poştale, la care au putut recurge cei care au optat să îşi exprime opţiunea electorală prin corespondenţă.

Primele cifre oficiale urmează să fie făcute publice în jurul orei locale 15:30. Comisia Electorală va anunţa, atunci, prezenţa la urne până la orele 14. Ulterior, reprezentanţii instituţiei care se ocupă de buna funcţionare a alegerilor va mai avea o singură intervenţie, târziu înspre noapte, când urmează să facă publice rezultatele parţiale.

Dintre personajele politice din prim planul actualei bătălii pentru parlamentul federal, cel dintâi la urne a fost candidatul social-democraţilor pentru funcţia de cancelar, Peer Steinbrück. A dormit bine, i-a plăcut campania electorală iar partidul pe care îl reprezintă a reuşit, în vremea din urmă, să îşi arate potenţialul, fapt pe care, a declarat Steinbrück, "sper că îl vom putea regăsi şi în rezultatul votului". Dacă Steinbrück a votat la Bonn, înainte de ora 9:30, preşedintele federal, Joachim Gauck, s-a prezentat la urne câteva minute mai târziu, însoţit de partenera lui de viaţă, Daniela Schadt, şi de Roderich Egeler, şeful Comisiei Federale de Statistică şi coordonator al alegerilor parlamentare germane. Tot la Berlin urmează să voteze, însă în jurul orei locale 14:30, şi cancelara Angela Merkel, într-o secţie amenajată în incinta Univeristăţii Humboldt.

#mergisăvotezi

Divizia germană a Twitter încearcă să mobilizeze alegătorii, cu hashtag-ul #gehwählen (#mergisăvotezi). În condiţiile în care participarea la vot a scăzut de la 91% în 1972 la 70,8% acum patru ani, orice instrument de mobilizare a alegătorilor este binevenit. Însuşi coordonatorul zilei electorale, Roderich Egeler, a cerut germanilor să-şi facă un obicei din a-şi exercita dreptul democratic fundamental de care dispun. Chiar şi candidaţii au încercat, până în ultima clipă, să îi convingă pe indecişi să nu absenteze de la vot. Angela Merkel s-a întâlnit, sâmbătă, la Berlin, cu 4000 de simpatizanţi, pe care i-a asigurat că vrea să conducă pentru următorii patru ani cea mai puternică dintre economiile Europei. Steinbrück s-a aflat la Frankfurt şi le-a cerut susţinătorilor săi să îl ajute "să dea un brânci celei mai puţin performante dar guralive dintre guvernările Germaniei reunificate".

Dacă cifre oficiale vor fi cunoscute de abia seara târziu, cele dintâi estimări urmează a fi difuzate la ora închiderii urnelor. Germania obişnuieşte să îşi afle învingătorii şi înfrânţii electorali în sondajele difuzate de posturile publice ARD şi ZDF. Până atunci este linişte. Politicienii, de regulă "guralivi" pe Twitter, sunt foarte tăcuţi. De altfel, Roderich Egeler a avertizat că încălcările legii electorale se amendează cu până la 50.000 de euro. Vizate sunt în primul rând încercările de a anunţa pe parcursul zilei scoruri intermediare - dar orice formă de tentativă de a influenţa electoratul este sancţionabilă.

Ipoteza alegerilor repetate

Există, ca ipoteză de lucru, scenariul ca scorul de astăzi să nu permită constituirea nici unei coaliţii. În fapt, nici dreapta, nici stânga nu pot să se coalizeze întru formarea unei majorităţi. Iar printre conservatori şi social-democraţi există destule voci deloc fericite cu ideea unei mari coaliţii. Însuşi candidatul SPD pentru şefia Guvernului susţinea, categoric, în duelul televizat cu Angela Merkel, că exclude coabitarea. Legea Fundamentală a Germaniei presupune că Parlamentul ales trebuie să se constituie în interval de 30 de zile; dacă, însă, în perioada aceasta nu se profilează o formulă executivă, actuala echipă a Angelei Merkel rămâne în post cu funcţia de adminsitrator al afacerilor curente. Observatorii politici exclud, în condiţiile în care Germania doreşte să rămână motorul unei Europe încă neieşită din criză, o guvernare minoritară. Şi, ca atare, într-o astfel de evoluţie a lucrurilor, cetăţenii Republicii Federale ar fi chemaţi iarăşi la vot. Nu ar fi, totuşi, un semnal de stabilitate, comentează analiştii politici, convinşi că, deşi ipotetic, un asemenea scenariu este puţin plauzibil.