1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania ignoră tentativa de şantaj a Gazprom

Andrey Gurkov
18 septembrie 2021

Încercările Moscovei de a impune lumină verde pentru darea în exploatare a Nord Stream 2 sunt deocamdată zadarnice. Fiindcă oamenii încă nu au remarcat explozia preţurilor pe piaţa gazului, consideră Andrey Gurkov.

https://p.dw.com/p/40Ul8
FLogo der Nord Stream 2 Pipeline
Imagine: Maxim Shemetov/REUTERS

Ceea ce se întâmplă în prezent pe piaţa europeană a gazului poate fi cel mai bine descris astfel: "Închipuie-ţi că preţul explodează dar nimeni nu se uită la asta." Trebuie să fie frustrant şi pentru şefii Gazprom, fiindcă la Moscova s-a pus la cale şantajarea isteaţă a europenilor, dar aceşti clienţi lipsiţi de griji nici măcar nu şi-au dat seama.

Aceasta deoarece concernul rusesc de stat urmăreşte de luni de zile ţelul evident de a impune europenilor darea în exploatare rapidă şi necondiţionată a gazoductului Nord Stream 2. Gazprom are nevoie de o reglementare excepţională pentru a da în exploatare la capacitate maximă ambele tronsoane ale gazoductului, ceea ce contravine normelor europene privind piaţa energetică. Din acest motiv, această reglementare excepţională i-a fost refuzată Gazprom până în prezent.

Europa intră în iarnă fără mari rezerve de gaz

Pentru a da pondere interesului său, cel mai mare furnizor de gaz al Europei şi-a vândut de-a lungul verii depozitele din UE şi concomitent nu a rezervat capacităţi suplimentare de transport prin Ucraina şi Polonia, în afara celor rezervate deja prin contract ferm. Aceasta a făcut ca nivelul depozitelor europene de gaz să fie fără precedent de scăzut cu doar câteva săptămâni înaintea începerii perioadei în care clădirile trebuie încălzite. În plus, în septembrie au explodat preţurile pe piaţa gazului. Un alt motiv care a dus la această situaţie este faptul că navele din întreaga lume care transportă gaz lichefiat s-au îndreptat luni în şir preponderent spre Asia, fiindcă acolo preţul era şi mai mare.

Andrey Gurkov
Andrey Gurkov

Astfel, Europa se află în faţa iernii fără a beneficia de rezervele obişnuite de gaz. Iar dacă vremea se va răci mai rapid decât în mod obişnuit, sau dacă va fi o iarnă deosebit de geroasă, furnizorii europeni de căldură şi curent electric vor fi nevoiţi probabil să plătească preţuri enorme pe piaţa de profil. Sau vor fi nevoiţi să apeleze iarăşi la cărbune şi petrol, care se vor scumpi şi ele. Aceste costuri suplimentare vor fi prezentate în cele din urmă, măcar parţial, consumatorului final.

În această situaţie Gazprom a anunţat la începutul lunii septembrie că Nord Stream 2 a fost finalizat. Iar Moscova le-a comunicat europenilor pe diverse căi subtile (de exemplu, recent, prin purtătorul de cuvânt al lui Putin) că aprovizionarea Europei ar fi asigurată în această iarnă şi preţurile ar scădea precis dacă noul gazoduct ar fi dat complet în expoatare cât mai curând.

Preţul crescut al gazului în Europa a devenit o temă de discuţii în Rusia

Dacă Moscova a crezut că în atari condiţii consumatorii finali îngrijoraţi vor face presiuni enorme asupra proprilor guverne s-a înşelat. Fiindcă doar anumite medii din Rusia relatează de câteva săptămâni că în această iarnă europenii fie vor îngheţa, fie vor avea de suportat costuri uriaşe. Numai acestea atrag atenţia că preţul pentru 1000 de metri cubi de gaz a ajuns în UE mai întâi la 600 de dolari, apoi a trecut de 750, îndreptându-se spre 800. În sfârşit, pe 15 septembrie au anunţat că s-a ajuns la aproape 1000 de dolari!

Presa germană nu reacţionează mai deloc

Dar, spre deosebire de publicul din Rusia, cel din Europa nu a aflat nimic despre această scumpire şi de aceea nu reacţionează la jocul Gazprom aşa cum ar fi de aşteptat. Este valabil mai ales în cazul Germaniei, cel mai mare importator de gaz din Rusia.

Mass media germane nu au acordat decât prin excepţie atenţie scumpirii din ultimele luni de pe piaţa gazului din UE. Au ignorat de asemenea aproape cu desăvârşire speculaţiile care au avut loc pe această piaţă. Temei nu i s-a acordat probabil atenţie şi fiindcă furnizorii germani de energie cumpără de regulă gaz la preţuri fixe, în baza unor contracte pe termen lung, şi de aceea scumpirea nu a ajuns încă la consumatorii finali.

Avantaj pentru ecologişti şi liberali

Dacă însă furnizorii se vor vedea curând nevoiţi să crească preţurile din cauza penuriei de gaz, problema ar putea ajunge în cele din urmă în centrul atenţiei. Şi aceasta s-ar putea petrece în Germania în toiul negocierilor de formare a noului guvern, după alegerile generale din 26 septembrie.

Iar dezbaterea ar putea lua o întorsătură care nu ar fi deloc pe placul Gazprom. Ecologiştii, adversari hotărâţi ai noului gazoduct, ar avea mingea ridicată la fileu pentru a cere stoparea proiectului. Nici liberalilor din FDP nu le-ar fi pe plac încercarea de şantaj venită din partea concernului rusesc de stat. Cele două partide vor participa cu mare probabilitate la formarea noului guvern federal.

Cum a fost posibilă această dependenţă de Rusia?

De aceea discuţia nu se va axa, garantat, pe posibilitatea de a da în exploatare cât mai rapid ambele tronsoane ale Nord Stream 2, deşi aceasta ar asigura o ieftinire a gazului. În schimb, se vor auzi tot mai tare solicitările de accelerare a trecerii la energia din surse regenerabile, pentru a se reduce dependenţa de livrările de energie din Rusia.

Precis se va pune şi întrebarea cum de s-a ajuns ca cele mai mari capacităţi de stocare a gazului din Germania şi Austria să ajungă să fie controlate de un concern rus, aflat la rândul său sub controlul Kremlinului? Probabil că pentru început se va face doar propunerea ca operatorii privaţi ai acestor capacităţi de stocare să fie obligaţi prin lege să asigure un barem ridicat de gaz la începutul perioadei de încălzire.

De aceea Moscova ar trebui de fapt să se bucure că Germania a ignorat până acum tentativa de şantaj a Rusiei. Aceasta scuteşte Gazprom de neplăceri pe cea mai mare piaţă a sa de desfacere, care se gândeşte şi aşa intens cum să renunţe cât mai rapid la energia fosilă.