Moldova la un nou punct de cotitură

Republica Moldova, la periferia estică a Europei, ajunge rareori în mass-media occidentale. Iar dacă, totuși, găsim ceva, atunci sunt mai degrabă știri despre politicieni corupți, despre anii îndelungați petrecuți în chingile oligarhilor, despre conflictul înghețat de aproape trei decenii cu regiunea transnistreană separatistă, susținută de Moscova.

Și, din când în când, mai apar reportaje despre sărăcia lucie și emigrația în masă. Aproape jumătate din cele patru milioane de moldoveni trăiesc și lucrează în străinătate. Unii în Rusia, majoritatea în Uniunea Europeană. Aceștia din urmă, care și-au construit o oarecare normalitate și prosperitate relativă în UE, s-au reunit acum ca cetățeni europeni responsabili.

Fără remitențele celor plecați, care reprezintă aproape un sfert din produsul intern brut al Moldovei, familiile lor nu ar putea supraviețui acasă - iar țara ar fi fost de mult în faliment.

"Trădători" cu o influență mare 

Calomniați ca "trădători" de un șef de stat iresponsabil, socialistul prorus Igor Dodon, învinsul clar al acestor alegeri, moldovenii din diaspora au votat în proporție de peste 90% pentru Maia Sandu. La fel de important: ei au putut, de asemenea, să-și convingă rudele rămase acasă, dintre care multe au votat dintotdeauna în mod tradițional ”vechea gardă”, să opteze de data aceasta pentru candidata pro-europeană Maia Sandu. Prezența la vot a fost impresionantă, în ciuda crizei Corona.

Ce va urma?Într-un interviu acordat DW înaintea turului doi, Maia Sandu și-a prezentat pe scurt prioritățile președinției: vrea să scoată țara din sărăcie și să ofere oamenilor o perspectivă. Reușita acestor obiective vitale nu depinde doar de ea. Parlamentul de la Chișinău este dominat de adversarii ei socialiști. Tabăra pro-occidentală, reformistă, este scindată.

Chiar și o președintă curajoasă precum Maia Sandu nu poate face singură prea multe împotriva sărăciei, corupției și a vechilor încrengături politice. Țara are nevoie acum de un sprijin hotărât din partea Occidentului - atât din UE, cât și din SUA. Mai ales UE ar trebui rapid să umple cu viață, dar și cu bani acordul de asociere cu Republica Moldova, care există din 2014. În calitate de președinte al Consiliului UE, Germania poate juca un rol decisiv. Moldovei îi trebuie investiții, locuri de muncă, astfel încât moldovenii să poată veni acasă și să participe la reconstrucția țării. În duminica alegerilor, cei din diaspora au demonstrat într-un mod impresionant că asta își doresc.

Visul european al Moldovei 

Dar Republica Moldova are nevoie și de o perspectivă politică credibilă. Zeci de ani de pendulare între Est și Vest, între Moscova și UE, au lăsat urme adânci. În ciuda tuturor acordurilor, Rusia mai are trupe în autoproclamata Republică Transnistria și nici nu are de gând să le retragă.

Aproape un sfert dintre moldoveni și-ar dori o reunificare a țării cu România. În acest context, președintele Dodon avertizase înaintea turului doi asupra ”pericolului unirii Moldovei cu România”. Tulburări sociale și chiar un război civil nu ar putea fi excluse, a spus Dodon. Pe fundalul conflictelor armate din estul Ucrainei și din Nagorny Karabakh, astfel de declarații sunt cinice și iresponsabile. Politicieni precum Dodon trebuie trimiși acolo, unde le e locul: la coșul de gunoi al istoriei. Pentru totdeauna. Este rândul UE acum să dea semnale consistente pentru ca visul european al Moldovei să se transforme într-o poveste de succes.