Ostatici şi răscumpărări

Presa de limbă germană începe săptămâna anunţând evoluţii bune în viitorul parteneriat al ţărilor din zona Mării Mediterane, o organizaţie cu rază lungă de acţiune. De la protecţia climatică la relaţii de bună vecinătate, toate sunt prevăzute în statutul Uniunii pentru Mediterana, lansată ieri în cadru festiv la Paris, cu numai o zi înaintea serbării naţionale a Franţei.

Cui prodest?

Un cadou pentru ambiţiosul preşedinte Sarkozy sau o ofertă complementară pentru Uniunea Europeană, care mai are încă multe probleme de rezolvat? La întrunirea de duminică de la Paris, în faţa celor 43 de şefi de state şi de guvern din ţările comunitare şi din statele riverane Mării Mediterane, Sarkozy a anunţat o nouă ofensivă diplomatică pentru stabilirea păcii în Orientul Apropiat, informează astăzi Frankfurter Allgemeine Zeitung, comentând şi planurile de investiţie anunţate o dată cu inaugurarea noii organizaţii: miliarde de euro pentru mediul înconjurător, pentru transporturi şi alimentarea cu energie electrică.

La Milano, Corriere della Sera, comentează apariţia cuplului prezidenţial rezident la Elysee: "politicianul care vorbeşte ca şi cum ar sta la bar, mereu puţin prea hectic şi chiar arogant i-a dezamăgit pe francezi şi, alături de soţia cântăreaţă, s-a plasat prea des în revistele de mondenităţi. Şi totuşi, un asemenea politician a deschis, în numai un an, nu doar europenilor, ci lumii întregi noi şanse pentru o viaţă în pace şi bună înţelegere.

Elveţienii de la Tagesanzeiger sunt ceva mai sceptici: "cu excepţia unei ediţii filatelice speciale, rezultate concrete nu pot fi observate. Sarkozy se avântă în necunoscut", conchide comentatorul elveţian.

În Franţa, Dernier Nouvelles d'Alsace consideră înfiinţarea Uniunii pentru Mediterană drept semn al unei voinţei comune a europenilor, arabilor, turcilor şi israelienilor. Un succes al iniţiativei ar demonstra că ţările riverane mediteranei pot reuşi chiar fără protecţia americanilor.

Despre prizonieri la propriu scriu astăzi comentatorii de la Tageszeitung referindu-se evident la cei trei bavarezi răpiţi săptămâna trecută în masivul Ararat de către adepţi ai Partidului Muncitoresc Kurd.

Berlinezii susţin că guvernul federal ar fi avut destul indicii referitoare la posibila răpire a unor cetăţeni germani. Mesajul rebelilor kurzi este clar: în ciuda încercărilor de a negocia şi a distanţării anunţate de conducerea PKK faţă de răpitori, germanii nu vor fi eliberaţi decât după ce Berlinul îşi va reconsidera poziţia faţă de organizaţia trecută pe lista celor teroriste atât de Uniunea Europeană cât şi de Statele Unite ale Americii.

Tagesspiegel informează însă că, participând la inaugurarea Uniunii pentru Mediterană la Paris, Angela Merkel şi omologul ei turc Erdogan au discutat despre aprofundarea colaborării economice bilaterale.

Cărţi bune pentru România

Vorbind despre economie, la Viena, Die Presse anunţă că România rămâne interesantă pentru investitori: câteva miliarde de euro vor investit austriecii de la Voest la malul mării, în Constanţa, unde plănuiesc un mare centru metalurgic. Interesant este însă că în Austria, Voest este în pericol de a fi interzisă, întrucât încalcă normele europene referitoare la emisiile de noxe. Este de sperat că cei cinci miliarde de euro pe care austriecii i-ar investi în România vor însemna tehnologie de ultimă oră, în acord cu normele europene privind protecţia mediului.

Deşi mulţi vorbesc despre o criză economică, România nu pare a fi afectată. Tot austriecii, de data aceasta, constructorii de la Porr, prevăd, în interviul publicat astăzi în Kurier, speră să intre în cursa pentru autostrăzile româneşti. Vestea este bună pentru investitori, dar mai puţin bună pentru românii care speră să intre în rândul lumii civilizate şi în domeniul infrastructurii: 25 până la 30 de ani vor trece până când România va avea o reţea de autostrăzi precum restul ţărilor comunitare, mai anunţă Kurier din Austria.