1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova: Curățenia începe cu procurorul general?

16 iulie 2021

Activitatea procurorului general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, va fi evaluată și nu este exclus că va fi demis după ce parlamentul nou ales va modifica legea Procuraturii.

https://p.dw.com/p/3wZFq
Parlamentul Republicii Moldova
Noul parlament de la Chișinău ia în vizor activitatea procurorilorImagine: Daniel Mihailescu/AFP/Getty Images

După ce a obținut majoritatea absolută la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat că va declanșa rapid câteva mecanisme menite să curețe justiția. Este vorba de evaluarea extraordinară etapizată a tuturor procurorilor și judecătorilor din țară. În cadrul proceduri, va fi evaluată și activitatea procurorului general, acuzat de PAS de lipsă de progres în anchetele de mare corupție și de eliberarea din pușcării a unor persoane implicate în operațiuni de spălare de bani în proporții uriașe.

Cum a ajuns Stoianoglo procuror general

După fuga oligarhului Plahotniuc din țară (în iunie 2019), în încercarea de a împiedica preluarea controlului asupra Procuraturii de către gruparea politică a lui Igor Dodon, în noiembrie 2019, în calitate de prim-ministru, Maia Sandu și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru un amendament ce i-ar fi permis să propună „lista scurtă” a candidaților la funcția de procuror general. În consecință, proaspăta majoritate parlamentară PSRM-PD, controlată de Dodon, a demis guvernul Sandu iar Alexandr Stoianoglo a devenit procuror general. Dosarele vizând presupusa finanțare ilicită, din exterior, a PSRM, gestionate de Procuratura Anticorupție, au fost încetate, după ce procurorul general Stoianoglo l-a suspendat pe șeful Procuraturii Anticorupție.

Strategia de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor, asumată atunci de Olesea Stamate, ministru al justiției în guvernul Maiei Sandu, a fost dată uitării, sistemul corupt al justiției trecând de partea președintelui de atunci, Igor Dodon. Schemele de contrabandă au început din nou să funcționeze, sărăcia s-a aprofundat, dosarele marilor corupți au fost clasate rând pe rând iar unii condamnați, care au participat anterior la marile hoții, au fost eliberați.

Cum s-a produs schimbarea

Pe acest fundal, la sfârșitul anului 2020, Maia Sandu l-a învins pe Dodon la la alegerile prezidențiale. Ea a declarat lupta contra corupției prioritate națională și a spus că va face tot posibilul pentru a dizolva parlamentul care adăpostea coordonatorii schemelor de contrabandă și de monopol. În aprilie 2021, Maia Sandu a dizolvat Parlamentul iar urmare a alegerilor anticipate din 11 iulie, partidul pe care ea l-a înființat (PAS) a obținut 63 de mandate din 101.

După afișarea rezultatelor, președintele Maia Sandu a anunțat că, în scurt timp, împreună cu noua majoritate parlamentară și cu viitorul guvern, în Moldova va începe „o curățenie generală” în justiție.

Consilierul prezidențial pe domeniul justiției, Olesea Stamate, a explicat că, în foarte scurt timp, va fi introdus un mecanism care va permite inclusiv evaluarea activității procurorului general. „Pentru a declanșa acest mecanism, va trebui să adaptăm cadrul legal actual, ca să nu fie încălcată Constituția. Iar din momentul în care activitatea domnului Stoianoglo va fi evaluată și dacă va fi evaluată nesatisfăcător, el va fi eliberat din funcție. Asta se va întâmpla rapid. Avem deja proiectul de lege în acest sens și urmează a fi adoptat la primele ședințe ale noului Parlament”, a menționat Stamate. Potrivit ei, dacă Stoianoglo va fi demis, va fi organizat un concurs pentru selectarea noului procuror general iar pe perioada cât va dura această procedură va fi desemnat un procuror interimar.

Zile negre pentru corupții din justiție

În ceea ce privește evaluarea celorlalți procurori și judecători din sistem, Olesea Stamate a explicat că acest mecanism va fi declanșat până la sfârșitul anului, după ce proiectul va fi avizat de Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională. „Va fi creată o comisie internațională de monitorizare în care vor participa foști procurori și judecători europeni și reprezentanți ai societății civile din Moldova. Această comisie va avea sarcina să creeze două colegii. Primul: Colegiul de Evaluare, care va fi compus din foști procurori și judecători naționali și experți din mediul academic și societatea civilă. Al doilea: Colegiul Specializat de Apel, acolo unde vor putea fi contestate deciziile Colegiului de Evaluare”, a spus Stamate. Ea a precizat că experții internaționali nu vor participa la evaluare, dar în afară de funcția de creare a acestor două colegii specializate, ei vor rămâne în Moldova pe parcursul întregului exercițiu de evaluare, având și ei posibilitate să conteste deciziile Colegiului de Evaluare.

Alte măsuri anticorupție pe care noua putere de la Chișinău intenționează să le implementeze vizează imunitatea deputaților și confiscarea averilor dobândite ilicit de către funcționarii și demnitarii publici. Mai exact, imunitatea parlamentară ar urma să fie limitată. Aceasta nu-i va mai proteja pe aleși în cazul faptelor de corupție, ci doar în cazul opiniilor exprimate. Doar că, atât în cazul limitării imunității, cât și în cazul confiscării averilor dobândite ilicit, există prevederi constituționale care complică mecanismul. Potrivit Legii Supreme, „legalitatea averii se prezumă”. „Această prevedere este un potențial impediment în cazul adoptării unei legislații civile care să permită confiscarea averilor dobândite ilegal. Iată de ce am pregătit un proiect de modificare a Constituției, care urmează a fi promovat. Acest proiect prevede atât modificarea acestui articol din Legea Supremă, cât și a articolului ce vizează imunitatea deputaților”, ne-a spus Olesea Stamate.

Liderii PAS au anunțat că noul Parlament ar urma să fie constituit până la sfârșitul acestei luni iar noul guvern de la Chișinău ar urma să fie învestit până pe data de 10 august.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.