Pentru cine „curăţă” Voronin eşichierul de dreapta?

Se pare că liderul comunist vrea să ajute astfel un partid care şi-a pierdut electoratul pro-românesc, datorită alierii cu comuniştii, să acceadă şi în viitorul Parlament. Cine sunt actorii politici implicaţi şi cum arată această schemă?

Conform ultimului sondaj cu privire la intenţiile de vot ale moldovenilor, doar trei partide de opoziţie ar acumula numărul necesar de voturi pentru a intra în viitorul Parlament de la Chjişinău: Partidul Liberal (din care face parte şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă), Alianţa Moldova Noastră (condusă de centristul Serafim Urechean) şi Partidul Liberal-Democrat (condus de Vladimir Filat). Partidul Democrat (condus de Dumitru Diacov) se află la limita pragului de 6% de accedere în Parlament. Acelaşi sondaj mai relevă că Partidul Popular Creşti-Democrat (condus de Iurie Roşca), prezent în toate parlamentele de până acum, nu va mai trece pragul electoral. Unii analişti presupun că această formaţiune politică şi-a pierdut electoratul ca urmare a alierii în Parlamentul actual cu Partidul Comuniştilor.

Logic ar fi ca guvernarea comunistă să-şi îndrepte tunurile spre formaţiunile politice de stânga cu care împarte acelaşi segment de electorat. Dar nu este aşa. Ţinta comuniştilor au devenit formaţiunile politice de orientare pro-europeană care au asimilat, conform ultimului sondaj, electoratul care vota tradiţional cu PPCD. Săptămâna aceasta liderul PLD, Vladimir Filat, a fost invitat la Procuratură într-un dosar penal intentat pentru contrabandă cu ţigări în România încă acum zece ani, dosar care a fost clasat de instanţele din România. S-a întâmplat după o intervenţie în Parlament a liderului creştin-democraţilor, Iurie Roşca. Explică Vladimir Filat:

„Pe data de 30 octombrie, un individ cu barbă, la şedinţa plenară, arătând din deget a spus că urmează să trec prin toate anticamerele Procuraturii... Deci pe 30 octombrie a fost făcută declaraţia, iar pe data de 31 octombrie, procurorul general a dispus începerea urmării penale împotriva deputatul Vlad Filat”.

Dosarul a fost clasat în 1998 de Tribunalul Bucureşti.

Un alt politician moldovean aflat în vizorul puterii comuniste săptămâna aceasta a fost primarul liberal al Chişinăului Dorin Chirtoacă. SA „Moldova-Gaz”, la care Guvernul este acţionar, a sistat livrarea gazelor naturale către centralele termoelectrice invocând o datorie a furnizorului de căldură - SA „Termocom”. În consecinţă, Chişinăul a rămas fără apă caldă şi căldură. Primarul spune că prin aceasă acţiune puterea centrală încearcă să-l şantajeze şi să-l compromită:

„Se încearcă provocarea acestei nemulţumiri pe două căi: fie este oprită căldura şi oamenii sunt nemulţumiţi că nu este căldură şi să dea vina pe primar, fie adoptăm un tarif prea mare şi iarăşi oamenii să fie nemulţumiţi, iar vinovat să fie tot primarul. Noi am spus de la bun început că nu vom accepta să fim şantajaţi pe problema tarifului”.

Al treilea politician nemulţumit este liderul PD, Dumitru Diacov. Acesta se simte ignorat de instituţiile publice ale audiovizualului şi a ironizat ieri cerând autorităţilor să îi deschidă şi lui câteva dosare penale că poate măcar atunci va apărea şi el la televizor:

„Rog să-mi deschideţi şi mie vreo două dosare penale măcar televiziunea aceasta să alerge după noi..., fiindcă altfel în ţara aceasta este imposibil. Trebuie să ai vreo două dosare ca să te vadă televiziunile.

- (Preşedintele Parlamentului Marian Lupu) E o abordare nouă, stimate coleg...

- Păi ori faceţi una, ori faceţi alta”.

În schimb, cea mai scandaloasă, cândva, formaţiune politică – PPCD, care a organizat protestele anticomuniste de durată în anul 2002 şi care avea mari probleme cu puterea din această cauză, acum stă neatinsă. Exponenţii ei votează cu comuniştii atât în Parlament, cât şi în Consiliul Municipal Chişinău şi cultivă rivalităţi împotriva partidelor de opoziţie şi a presei necomuniste. Există voci care susţin că liderul comunist, Vladimir Voronin, va ajuta PPCD să acceadă şi în viitorul Parlament, pentru ca împreună să aleagă viitorul şef al statului.