1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Plahotniuc impune referendum concomitent cu parlamentarele

6 decembrie 2018

Președintele moldovean Igor Dodon a dat curs inițiativei Partidului Democrat privind organizarea unui referendum republican concomitent cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

https://p.dw.com/p/39bNc
Vlad Plahotniuc, oligarhul-sef din Republica MoldovaImagine: Reuters/M. Williams

La 13 noiembrie 2018, liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a anunțat, în cadrul unui briefing, despre inițiativa organizării, simultan cu alegerile parlamentare, a unui referendum privind reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 și posibilitatea revocării mandatului deputaților de către alegători „atunci când aceștia i-au dezamăgit”. „Reforma politică în Republica Moldova presupune optimizarea Parlamentului și Guvernului, transmiterea reală a controlului asupra Parlamentului în mâinile poporului, identificarea pârghiilor prin care cetățenii să-i poată sancționa pe cei care nu-și fac treaba în timpul mandatului”, a argumentat Plahotniuc.

Își trage, pe furiș, legile sub propriile interese

Un impediment era articolul 145 (2) din Codul electoral, care statua că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare sau locale generale – Curtea Constituțională invocând această prevedere în 2014, când liberal-democrații încercau să impună un plebiscit concomitent cu alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Recent, societatea civilă din Moldova a aflat, post-factum, despre faptul că la 23 noiembrie, într-o inițiativă camuflată (ca parte a unei legi de modificare a mai multor acte normative), majoritatea parlamentară controlată de PDM a amendat, subit, Codul electoral, anulând restricția care făcea imposibilă organizarea referendumului anunțat de Plahotniuc concomitent cu alegerile parlamentare. La propunerea deputatului PDM, Sergiu Sîrbu, în Codul electoral a fost introdusă o prevedere care permite expres ca un referendum să poată fi organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare.

Opoziția pro-europeană și societatea civilă i-au cerut atunci președintelui Igor Dodon să nu promulge amendamentele votate pe ascuns de democrați. Dodon nu a spus clar dacă va promulga sau nu buclucașa inițiativă a democraților, dar a criticat-o efemer. „Referendumul nu trebuie transformat şi utilizat în calitate de instrument de PR politic în ajunul alegerilor”, a comentat Dodon.
Cu aproximativ un an în urmă, însuși Dodon propunea organizarea unui referendum consultativ vizând patru subiecte, între care și reducerea numărului de deputați de la 101 la 71. Majoritatea parlamentară, controlată de PDM, a respins însă atunci inițiativa șefului statului.

Cum îl ajută Dodon pe Plahotniuc?

Conform legislației, Igor Dodon, care se declară în opoziție față de guvernarea controlată de Vlad Plahotniuc, putea amâna  timp de 14 zile luarea unei decizii în privința promulgării sau nepromulgării amendamentelor la Codul electoral, votate pe furiș de majoritatea supusă liderului PDM. Apoi putea să întoarcă proiectul Parlamentului pentru reexaminare. Adică, șeful statului avea răgaz până pe 7 decembrie 2018. La 30 noiembrie 2018 a expirat mandatul actualului Parlament de la Chișinău. Aceasta înseamnă că Legislativul nu mai poate vota legi organice. Prin urmare, dacă Dodon respingea proiectul democraților, actualul Parlament, controlat de majoritatea subordonată lui Plahotniuc, nu mai putea revota legea care permite desfășurarea referendumului inițiat acum de PDM.

Igor Dodon nu a blocat însă referendumul anunțat de Plahotniuc și care, potrivit analiștilor politici, avantajează PDM în alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. El nu a profitat nici măcar de cele 14 zile oferite de legislație pentru examinarea inițiativei venite din Parlament. Decretul lui Dodon de promulgare a legii votate de majoritatea parlamentară a lui Plahotniuc a fost publicat în „Monitorul Oficial” la 30 noiembrie – exact în ultima zi de mandat a Parlamentului. Dodon a promulgat documentul chiar dacă, de data aceasta, nu mai putea fi suspendat pentru 5 minute – așa cum s-a întâmplat de câteva ori - când Andrian Candu (în caitate de președinte interimar) promulga inițiativele PDM în locul lui Dodon.

Și tot la 30 noiembrie (în ultima zi de mandat a Parlamentului), 53 de deputați din majoritatea parlamentară au votat hotărârea Parlamentului privind organizarea referendumului republican concomitent cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
Șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a reacționat. El a spus că revocarea deputaților pe parcursul exercitării mandatului „nu face parte din practicile democratice (...) și acest lucru a fost exprimat de Comisia de la Veneția în luna iunie 2017 și de multe ori mai înainte”, a avertizat Michalko.

Miza oligarhului – cetățenii turmentați

În opinia experților Asociației „Promo-Lex”, referendumul inițiat de PDM va bulversa electoratul, care și așa este derutat după ce actuala guvernare a schimbat în vara anului 2017 sistemul electoral, iar un recent sondaj, realizat de Institutul de Politici Publice, confirmă că 60% dintre moldoveni nu au idee ce înseamnă sistem electoral mixt. „Suntem martorii unor inițiative repetate din partea partidului de guvernământ de a încărca suplimentar agenda alegerilor cu subiecte de referendum consultativ, care nu are nici un efect juridic. (...) Organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile parlamentare, care are la bază certitudinea unei prezențe sporite, este de natură să îngrădească dreptul alegătorilor de a participa liber în cadrul unui scrutin anume”, se arată într-o analiză a „Promo-Lex”. Experții mai atenționează că inițiativa de comasare a scrutinelor va crește nejustificat costurile exercițiului electoral, va complica substanțial organizarea și desfășurarea lui și va crea condiții inechitabile pentru concurenți.

Momeală electorală

Dodon a promulgat controversata lege chiar dacă fracțiunea PSRM, care îl deservește la nivel parlamentar, nu a susținut inițiativa democraților, iar potrivit deputatului socialist, Vladimir Țurcan, amendamentul operat „este inutil și nu va avea efecte juridice”.
Analiștii politici susțin că inițiativa PDM este una populistă, ei încearcând să speculeze dorința cetățenilor de a „hrăni” mai puțini deputați și posibilitatea revocării mandatului aleșilor poporului care „i-au dezamăgit”.

„Pentru a aduna puncte electorale, Plahotniuc a recurs la această inițiativă populistă, care nu are nimic cu funcționarea statului de drept”, a comentat Oazu Nantoi. „Inițiativa cu referendumul în ziua alegerilor e o momeală pe care PDM speră să o exploateze ca să ia câteva procente la scrutinul parlamentar. Au încercat să facă același lucru cu integrarea europeană, dar au socotit că populismul pro-european e mai puțin popular decât populismul cu reducerea numărului deputaților. Mă mir că n-au supus referendumului întrebarea: „Vreți ca totul să fie bine și nimic să nu fie rău?””, a ironizat, la rândul său, analistul politic Victor Ciobanu.

Conform sondajelor, peste 75 la sută dintre moldoveni ar fi de acord ca numărul deputaților să fie redus. În octombrie 2018, șeful Parlamentului, Andrian Candu, declara că democrații ar putea organiza un referendum în ziua alegerilor parlamentare pentru a consulta cetățenii în privința introducerii vectorului european în Constituție. Totuși, democrații nu și-au mai amintit de această inițiativă (eșuată în procedură legislativă) atunci când au pornit pe calea referendumului.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.