PLD relansează ideea regionalizării

PLD a propus la rîndul său o strategie post aderare, adică un program politic adaptat la primii ani de după integrarea României în UE. În inima acestui proiect se află indiscutabil propunerea de regionalizare a ţării, expusă de fostul ministru al agriculturii Gheorghe Flutur.

Principiile guvernării locale

Ar fi vorba de o nouă împărţire administrativă a ţării în mai mult de 8 regiuni, eventual 10, după criteriul economic în primul rînd, care să fie condusă de un guvernator şi să aibă o adunare locală, menită să decidă în toate afacerile administraţiei. Acest proiect ar însemna o aplicare reală a principiului subsidiarităţii. Printre atribuţiile autorităţilor locale ar fi şi acela de a elabora proiectele de dezvoltare regională finanţate cu bani europeni.

Regiunile actuale de dezvoltare

Toată lumea ştie că, în România, regiunile de dezvoltare actuale sînt simple ficţiuni cartografice şi că în realitate deciziile importante se iau la Bucureşti. Mecanismul modelat şi remodelat din 1999 încoace oferă ministerului integrării şi ministerului de finanţe importante prerogative, în aşa fel încît se poate afirma că regiunile nu există cu adevărat sau, în orice caz, că nu există în sensul european al termenului.

Regionalizare, dar nu după model UDMR

Aşadar strategia PLD îşi propune să dea conţinut real acestor împărţiri regionale, evitînd însă disputa aprinsă pe tema separaţiei etnice. PLD nu doreşte să fie confundat cu proiectele UDMR şi cu atît mai puţin cu autonomiştii consecvenţi din secuime. Un lucru care a fost însă uitat este că în strategia guvernului Tăriceanu adoptată în 2005 exista proiectul redefinirii regiunilor de dezvoltare, atîta doar că acest proiect s-a lovit de rezistenţa acerbă a birocraţiei de la Bruxelles.

Acolo, la Bruxelles, oride cîte ori s-a auzit vorbindu-se de o redefinire a regiunilor de dezvoltare s-a declanşat un mecanism automat de refuz. Pentru funcţionarii de la Bruxelles ar fi fost vorba de o redeschidere a capitolului de politici regionale cu tot soiul de complicaţii formale pe care nu doreau să le asume.

Fondul pentru forme

Totuşi din punctul de vedere al României regionalizarea este o idee pozitivă întrucît caută să dea conţinut unor forme deocamdată goale. Se va vedea de altfel în curînd dacă administraţia românească este cu adevărat capabilă să absoarbă fondurile europene cu modelul acesta centralist pe care l-a asumat.

Problema este interesantă şi din punct de vedere istoric. Prin 2001 ideea regionalizării României a pornit de la un grup de intelectuali maghiari şi români de la revista “Provincia”, editată la Cluj, dar s-a lovit atunci de reacţii intolerante din partea Administraţiei. Guvernul Năstase, care nu admitea nici o dezbatere democratică, a căutat să sugrume discuţia din faşă şi i-a ameninţat pe semnatari cu închisoarea. Ideea a părut însă să fie foarte valoroasă şi iată a fost îmbrăţişată de o formaţiune politică care caută să privească spre viitor fără complexe tradiţionaliste.