Politica şi morala

Bundestagul se ocupă azi de dosarul liderului partidului stîngii Gregor Gysi bănuit de a fi fost informator stasi.Din făptaş, Gysi se prevalează de statutul de victimă, inversînd rolurile şi valorile prin reacţia sa verbală la acuzaţiile aduse, ceea ce este o neruşinare şi o batjocură la adresa celor care au avut de suferit realmente în fostul stat al muncitorilor şi ţăranilor opinează STUTTGARTER NACHRICHTEN.

Dacă doi fac acelaşi lucru , esenţa nu este aceeaşi opinează SAARBRUCKEN ZEITUNG referindu-se la rolul de mediator între fostele autorităţi comuniste şi membrii opoziţiei, rol adoptat atît de Manfred Stolpe cît şi de Gregor Gysi.

Cel dintîi s-a angajat în favoarea bisericii, cel de-al doilea a acţionat ca avocat. Dar în timp ce Stolpe a fost făcut ministru de către social -democraţi în 2002, pe Gysi social -democraţii şi partidele unionale l-au ţintuit la stîlpul infamiei. Şi dacă te gîndeşti ce soartă comodă ar fi putut avea - scrie LEIPZIGER VOLKSZEITUNG într-un ton ironic: ar fi fost suficient ca la momentul potrivit, în faţa Bundestagului Gysi să fi exclamat: „Vă iubesc!” , să-şi fi turnat cenuşă în cap cum a făcut Milke şi ar fi fost îndrăgit de toţi stîngiştii de toate nuanţele. Dar cu instrumentele justiţiei nu se poate veni întru totul de hac fostei dictaturi – atrage atenţia ziarul est - german referindu-se la argumentele invocate de Gysi pentru a se apăra de învinuiri şi conchide: nici măcar un fost înalt funcţionar nu a fost pedepsit după 1990 pentru complicitatea sa la opresiunea comunistă.

Iar LÜBECKER NACHRICHTEN, după ce avertizează că şi în dosarele stasi trebuie ales grîul de neghină, relevă că orice i s-ar arunca în cîrcă micului om din Berlin, el nu poate fi chiar atît de uşor coborît de pe piedestal rămînînd unul din cei mai simpatizaţi politicieni.

Eminenţa cenuşie a partidului stîngii se ipostaziază în martir scrie OFFENBACH POST, jocul fiind unul cinic care va aduce şi mai multe voturi acestei formaţiuni succesoare a foştilor comunişti est germani, care a prins rădăcini şi în vest. Cotidianul invită fracţiunile din Bundestag să-l deconspire pe Gysi pe măsura vehemenţei cu care el se apără de învinuirile aduse.

BADISCHE ZEITUNG analizînd dezbaterile conchide : Gysi nu este un cap pătrat ci un oportunist. Este acum de datoria lui să-şi transparentizeze biografia şi este dreptul deplin al Bundestagului de a-i cere acest lucru cu toate mijloacele.

Nici o zi fără scandal – se poate deduce din paginile ziarului NORDWESTZEITUNG: noi abuzuri ale super-managerilor, mită la Siemens , spionaj la Telekom , evaziuni fiscale la firma Würth, tranzacţii ale insider-ilor la EADS. Ce se întîmplă? se întreabă cotidianul citat ajungînd la doar unul – dar poate cel mai general răspuns: asistăm la o erodare a principiilor morale elementare.

„Excluşi, şomeri, persecutaţi” acesta este titlul unui articol publicat în DIE PRESSE despre strategiile în a căror căutare se află Uniunea Europeană după incidentele din Italia. Etnia roma şi sinti ar constitui cea mai mare minoritate a Europei, numărul membrilor ei însumîndu-se la circa 10 milioane. Majoritatea trăiesc în noile membre ale Uniunii Europene iar în România ei ar reprezenta 8% din populaţie. Strategia europeană în curs de elaborare prevede şi un comisar special pentru problemele ţiganilor. În timp ce nouă din proaspeţii membri ai Uniunii Europene s-au angajat în iniţiativa comunitară „Deceniul integrării ţiganilor – 2005 -2015”, cu programe menite să amelioreze condiţiile de viaţă ale acestei minorităţii, vechii membri ai Uniunii nu s-au afiliat acestui proiect. Pe de altă parte, deja între 2000 şi 2005 Uniunea Europeană a pus la dispoziţia proiectelor de integrare suma de 750 milioane euro. „Bani mulţi efecte puţine” afirmă criticii şi -adaugă DIE PRESSE în încheiere - proiectele au fost insuficient evaluate iar banii nu au ajuns la cei nevoiaşi.

Proiectele de ajutorare a Irakului stau în atenţia cotidianului suedez DAGENS NYETHER care consemnează opinia unor participanţi potrivit căreia Statele Unite ale Americii care au invadat Irakul fără consimţămîntul Organizaţiei Naţiunilor Unite ar trebui să se implice mai masiv şi în primirea refugiaţilor irakieni, fiind inadmisibil ca doar Europa să fie confruntată cu această problemă. Tocmai dezbaterile care au loc demonstrează că metodele şi căile de ajutorare a Irakului nu pot fi decît multilaterale. Este foarte posibil ca însăşi Statele Unite să se alăture ONU, organizaţie faţă de care preşedintele Bush a manifestat un mare dispreţ. Multe probleme ar fi fost mai puţin grave dacă ar fi fost tratate cu toată seriozitatea de la început conchide ziarul citat, pornind de la Conferinţa Internaţională pentru Irak,în desfăşurare la Stockholm.