Politici riscante ale băncilor emitente americane FED

Cea mai mare economie a lumii se confruntă cu probleme majore. Şomajul în Statele Unite a ajuns la nivelul de aproximativ 10 la sută iar creşterea nu este suficient de puternică pentru a crea noi locuri de muncă. Rata inflaţiei a scăzut la 0,8 la sută.

Pe acest fundal, economiştii se tem de deflaţie, adică de preţuri în scădere, simultan cu stagnarea economică.

Aceasta ar fi cea mai nocivă combinaţie, nu numai pentru economia SUA, ci şi pentru economia globală. Christoph Balz, expert în probleme economice americane în cadrul Commerzbank, vede în prevenirea deflaţiei motivul care a determinat FED să anunţe achiziţia de obligaţiuni de stat.

"Prin această politică monetară expansivă, FED vrea să stimuleze teama de inflaţie. Numai aşa poate fi prevenită deflaţia. În acelaşi timp, FED speră că va putea prin aceste achiziţii să reducă nivelul dobânzilor practicate pentru obligaţiunile de stat. Prin aceasta, titlurile de stat devin mai puţin atractive. Astfel, investitorii sunt încurajaţi să-şi îndrepte capitalurile spre investiţii reale, cum ar fi utilajele etc., fiindcă acestea par a fi relativ mai profitabile", a spus expertul.

Poate că, pe termen scurt, programul de achiziţii al băncilor emitente americane va putea să risipească temerile de o scădere a preţurilor. În opinia lui Nils Jannsen, de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel, Germania, acesta va dezvolta efecte de anvergură în economia reală.

"Aceasta se va întâmpla mai ales fiindcă dobânzile sunt deja foarte mici şi există cerere redusă pentru credite. Familiile se străduiesc în prezent să scape de datorii şi nu sunt în măsură să contracteze noi credite. Întreprinderile la rândul lor dispun de sume considerabile în bani-gheaţă şi nu au nevoie de credit."

Ce vor face atunci băncile cu sumele uriaşe de dolari pe care băncile emitente le vor pompa în circuitul monetar?

Le vor tezauriza, explică Janssen, după cum o fac deja. "Băncile adună foarte mulţi bani, pe care îi depun la băncile centrale. Bani albi pentru zile negre, fiindcă piaţa interbancară începe să funcţioneze din nou cu foarte mare greutate."

Politica monetară laxă din SUA presupune riscuri şi efecte secundare. Ceea ce întreprinde acum FED este un pionierat în domeniu, apreciază Christoph Balz, director în cadrul Commerzbank.

"Există pericolul ca FED să calce pe acceleraţie şi dat fiind că politica monetară influenţează mult mai târziu economia pe ansamblu, este posibil să calce prea tare pe acceleraţie fără a mai putea frâna la timp. Într-un astfel de caz, FED ar genera o inflaţie mai mare, pe care o va putea combate apoi doar cu efort şi mai mare."

În timp ce riscul unei inflaţii majore apare pe termen mediu, un efect secundar al acţiunilor FED nu a întârziat să apară deja. Dolarul american şi-a pierdut din valoare. Acest efect secundar a fost probabil dorit fiindcă ieftineşte exporturile. Totuşi, acelaşi fenomen scumpeşte şi importurile, ceea ce stimulează inflaţia.

Pe scurt, dacă măsurile luate de FED nu vor avea efectul dorit, SUA vor fi ameninţate anul viitor de o nouă recesiune. Atunci, băncile emitente americane nu vor mai dispune aproape deloc de spaţiu de manevră, consideră acelaşi Christoph Balz.

"Într-o astfel de situaţie, FED nu ar mai putea decât să finanţeze direct bugetul SUA. Aceasta va presupune o creştere a cheltuielilor de stat fiindcă statul şi-ar procura banii direct de la FED. Dar, aceasta nu ar putea fi decât o ultimă soluţie, fiindcă ar putea determina o scădere a încrederii în sistemul de bănci centrale."

Autor: Zhang Danhong / Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz