Polonia iese în stradă

Mii de demonstranţi pro-europeni s-au adunat sâmbătă în faţa Curţii Constituţionale de la Varşovia. Au adus cu ei steaguri naţionale şi europene, au dansat şi cântat pe muzică pop. "Majoritatea din Seim (Camera inferioară a Parlamentului polonez) nu înseamnă o putere dictatorială", striga prin portavoce Mateusz Kijowski, unul din organizatorii Demonstraţiei pentru Democraţie, care a adunat peste 50.000 de oameni la Varşovia. Pe pancartele pe care aceştia le purtau se puteau citi mesaje adresate preşedintelui statului, Andrzej Duda, ales în urma scrutinului din luna mai: "Respectă Constituţia!". Îndemnul se referă, printre altele, la recenta numire a cinci judecători la Curtea Constituţională, în ciuda faptului că fostul guvern numise deja înainte alţi cinci judecători. Duda a refuzat să îi confirme pe cei propuşi înainte şi a acceptat jurământul depus de cei noi. După puţin timp, Curtea Constituţională a calificat decizia ca fiind neconstituţională. Iar preşedintele Duda a cerut guvernului să schimbe legislaţia.

Furia faţă de preşedinte, care ignorase de mai multe ori legea, a început inofensiv pe Facebook. A urmat însă o iniţiativă lansată de Mateusz Kijowski, care a adunat în doar trei zile 40.000 de susţinători. Kijowski şi-a numit iniţiativa "Comitetul de Apărare a Democraţiei", pe scurt KOD, devenit deja o asociaţie. Numele nu este întâmplător, el amintind de "Comitetul Muncitoresc de Apărare", înfiinţat în 1976 de lengendarul Jacek Kuroń, unul din opozanţii importanţi din Polonia. Văduva lui a fost una dintre primele persoane, care s-au aliat iniţiativei lui Kijowski.

Atmosferă încinsă

La trei săptămâni de la înfiinţarea KOD, 50.000 de susţinători ai asociaţiei au ieşit în stradă. S-au adunat pe o parte a străzii, în vreme ce de cealaltă parte, la numai câţiva metri distanţă, un grup format din naţionalişti, încerca să provoace, cu huiduieli şi înjurături. Nu au avut succes. Între ei s-au amestacat mulţi poliţişti, care au menţinut distanţa între cele două fronturi.

O zi mai târziu, situaţia se prezenta cu totul altfel. Centrul capitalei fusese ocupat de simpatizanţii lui Jarosław Kaczyński. Şeful partiului Dreptate şi Justiţie (PiS) - din care face parte şi preşedintele Duda - nu are nicio funcţie oficială în guvern, dar este considerat ca fiind cel ce manevrează deciziile din umbră. Este mentorul şefei cabinetului şi este sigur că aceasta nu îi va refuza planurile. "Noi suntem adevărata Polonie, nu hoţii şi comuniştii care au condus până acum", a strigat Kaczyński în faţa mulţimii adunate. Nu mai puţin de 20.000 de oameni au ieşit duminică în stradă.

Şeful PiS părea decis să încingă atmosfera. În dimineaţa de dinaintea demonstraţiei, într-o intervenţie televizată, i-a numit pe criticii lui "trădători". "Cel mai prost soi de polonezi", a spus el. Declaraţia a fost urmată de valuri de comentarii în internet. Chiar duminică, mulţi polonezi au îmbrăcat tricouri pe care se putea citi: "Cel mai prost soi de polonezi".

De vină sunt străinii

Polonia nu a mai cunoscut de multă vreme o asemenea atmosferă. Este îngrijorător să constaţi cât de puţin se mai comunică. În loc de discuţii, asistăm la lupte şi provocări, chiar şi în mediile de socializare, ca şi cum nu s-ar confrunta cetăţeni normali, ci duşmani de moarte.

În vreme ce cei mai mulţi critici consideră că PiS este principalul vinovat pentru divizarea societăţii ploneze, naţional-conservatorii îi acuză pe predecsorii lor de actuala situaţie. Politicienii din PiS nu pregetă să se refere la "un proces absolut natural". Platformele cetăţeneşti ar trebui să accepte pierderea puterii şi de aici durerile strigate în public. Criticile dure din presa internaţională reprezintă pentru naţional-conservatori "o dovadă a implicării profunde a liberalilor" - în fapt, o conspiraţi la adresa "adevăratei Polonii".

Nici critica lui Martin Schulz nu este importantă. Într-o declarţie difuzată luni de Deutschlandfunk, preşedintele Parlamentului European califica evenimentele din Polonia ca fiind dramatice, având de fapt caracterul unei lovituri de stat. Şefa Cabinetului polonez, Beata Szydlo, i-a cerut acestuia să exprime scuze publice în urma acestei declaraţii.

Lech Wałęsa avertizează asupra unui război civil

Şi alte personalităţi trag acum un semnal de alarmă. "Se poate ajunge la război civil", a spus fostul preşedinte polonez Lech Wałęsa, într-o intervenţie televizată, propunând un referendum care să ducă la dizolvarea Seim-ului şi la demisia preşedintelui.

Şi alţi şefi de stat şi de guvern din Polonia au criticat instrumentalizarea Curţii Constituţionale. "Guvernele trec, Polinia democrată rămâne", au scris aceştia într-o declaraţie comună. Instituţii de renume avertizează asupra periclitării democraţiei. Se planifică, de exemplu, transformarea radioului şi televiziunii publice, ca şi a agenţiei de presă PAP în medii naţionale.

Responsabilitatea nu revine în exclusivitate PiS

Mulţi polonezi nu înţeleg cum s-a ajuns atât de departe. Dar o scurtă privire retrospectivă arată că vina nu revine în exclusivitate taberei PiS. Nici fostul regim nu se mai identifica de mult cu valorile "unei platforme civice liberale". Era prea orientată către politica economică neo-liberală, nu se mai regăsea în clasa de mijloc şi deservea interesele propriei clientele: oameni de afaceri şi bogătaşi. În spiritul acestei linii s-a decis şi numirea celor cinci judecători la Curtea Constituţională, pe care Duda a refuzat să îi numească după câştigarea alegerilor.

"Vom continua să observăm ce face guvernul, în paralel cu susţinerea educaţiei politice în ţară", a spus Kijowski de la Comitetul pentru Apărarea Demcraţiei. El crede că polonezii au uitat în ultimul sfert de secol, cât de fragilă este democraţia, în timp ce guvernanţii au uitat că "puterea majorităţii nu se poate confunda cu o dictatură."