Povestea Brexitului în imagini

După o campanie turbulentă, aproape 52% dintre alegătorii britanici au votat pentru ieșirea din UE la referendumul din 23 iunie 2016. Sondajele indicaseră o luptă strânsă, cu un avantaj pentru tabăra Remain. Premierul conservator David Cameron, care pledase pentru rămânerea Regatului Unit în UE, și-a dat demisia a doua zi, invocând "voința poporului britanic".

Theresa May, fost ministru de interne, a preluat funcția de premier pe 11 iulie 2016 și le-a promis britanicilor: "Brexit înseamnă Brexit." May fusese inițial, în timpul campaniei dinaintea referendumului, de partea celor care favorizau rămânerea Regatului Unit în UE.

May a inițiat procesul ieșirii Regatului Unit din UE în martie 2017, prin declanșarea articolului 50. Data Brexitului a fost programată pentru 29 martie 2019. Președintele Consiliului European Donald Tusk a declarat: "Ne e deja dor de voi. Mulțumim și la revedere."

Primele runde de negocieri s-au încheiat fără prea multe progrese în privința unor probleme spinoase: cât va trebui să contribuie Marea Britanie la bugetul UE, drepturile cetățenilor UE în Regatul Unit după Brexit și frontiera dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord (care face parte din Marea Britanie).

Miniștrii britanici par să susțină planul pentru Brexit prezentat de May pe 6 iulie, prin care Marea Britanie ar fi rămas într-un "teritoriu vamal combinat" cu UE. Dar planul nu a fost deloc pe placul ministrului de Externe Boris Johnson și al ministrului pentru Brexit David Davis. Cei doi au demisionat după câteva zile, iar May i-a înlocuit cu Jeremy Hunt și Dominic Raab.

La un summit desfășurat la Salzburg în septembrie 2018, liderii UE i-au spus Theresei May că planul ei e inacceptabil. Tusk a scris pe Instagram sub o fotografie în care admiră un bufet cu prăjituri alături de șefa de guvern a Regatului Unit: "Poate o bucată de tort? Sorry, fără cireșe." Gluma face aluzie la reproșul europenilor că Marea Britanie vrea să-și aleagă doar cireșele de pe tort.

Liderii UE au dat undă verde unei propuneri de document de divorț de 585 de pagini. Cu doar câteva săptămâni înainte, atât parlamentarii care sprijină Brexitul, cât și cei care i se opun s-au pronunțat, în mare majoritate, împotriva documentului. Ministrul pentru Brexit Dominic Raab a demisionat alături de alți miniștri.

Parlamentul britanic a respins cu 432 de voturi la 202 deal-ul lui May privind Brexitul. Donald Tusk a sugerat că singura soluție ar fi rămânerea Regatului Unit în UE. Între timp, Partidul Laburist a pledat pentru o moțiune de cenzură.

May a încercat să introducă niște schimbări privind așa-numitul backstop (în vederea evitării unei frontiere dure între Republica Irlanda și Irlanda de Nord). Dar pe 12 martie parlamentul a votat împotriva acestei versiuni a acordului. Liderii UE i-au avertizat pe britanici că a crescut riscul unui Brexit fără acord. Cu doar două zile mai târziu, parlamentarii au votat o amânare a Brexitului.

Pe 29 martie, data la care Marea Britanie ar fi urmat, inițial, să iasă oficial din UE, parlamentarii au votat a treia oară împotriva acordului propus de May. După această înfrângere, premierul l-a abordat pe liderul opoziției, Jeremy Corbyn, în încercarea de a găsi un compromis. Gestul i-a înfuriat pe hardlinerii pro-Brexit din rândurile conservatorilor lui May.

În primăvară, Brexitul a fost amânat pentru data de 31 octombrie. Discuțiile Theresei May cu laburiștii au fost lipsite de succes și i-au subminat reputația în rândurile propriului partid. Conservatorii au reacționat cu furie la încercarea premierului de a invoca posibilitatea unui al doilea referendum. Această serie de eșecuri o determină pe May să-și anunțe demisia.

După demisia lui May a urmat o bătălie crâncenă pentru succesiune între politicienii de vârf din partidul conservator. Lupta cea mai strânsă a fost cea între Jeremy Hunt (în stânga), un politician pro-european care se teme de un Brexit fără acord, și Boris Johnson, unul dintre principalii susținători ai Brexitului.

"Vom aduce țării noi energii, vom termina cu Brexitul până pe 31 octombrie", a anunțat Boris Johnson.

Reblii din partidul conservator au sprijinit, alături de parlamentari ai opoziției, eforturile de a amâna termenul de 31 octombrie, în urma temerilor de un Brexit fără acord. Johnson a reacționat cerând alegeri anticipate și i-a dat afară din partid pe rebeli. Partidul Laburist a declarat că nu va accepta opțiunea anticipatelor decât dacă va exista o legislație care să prevină un no-deal Brexit.

La finele lunii septembrie, Curtea Supremă a Marii Britanii a decis că suspendearea temporară a parlamentului de către premierul Johnson e ilegală. Adversarii politici ai șefului de guvern i-au cerut demisia. Johnson a declarat că va respecta verdictul curții, chiar dacă nu e de acord cu acesta.