1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Povestea misterioasa a martorului protejat

11 martie 2019

Laura Codruta Kovesi este acuzata in al doilea dosar deschis de Sectia Speciala pentru magistrati de represiune nedreapta si constituire de grup infractional organizat.

https://p.dw.com/p/3Eobw
Rumänien Bukarest Laura Codruta Kövesi
Imagine: Getty Images/AFP/D. Mihailescu

Ei i se reproseaza ca ar fi emis o circulara, in baza careia ar fi devenit posibil ca in cadrul aceluiasi dosar aceeasi persoana sa fie audiata si sub identitatea reala si sub identitate protejata.

Aceasta dubla calitate a unui martor a fost subiect de discutie si in cazul procurorului Negulescu si a reprezentat miezul acuzatiilor aduse acestuia de inculpatul Vlad Cosma, care a dezvaluit ca a depus marturie la DNA Ploiesti atat cu identiatea reala, cat si cu identitate protejata.

Ideea transmisa opiniei publice este ca aceasta dubla calitate a martorului intr-un proces reprezinta o ilegalitate menita sa induca in eroare judecatorul, care ar avea impresia ca exista mai multi martori cand, de fapt, e numai unul, prezentat cu mai multe identitati.

Ceea ce este fals. In practica judiciara, folosirea unui martor si cu identitate protejata, si cu identitate reala in acelasi dosar este permisa si este folosita de procurori, mai ales in cazul unor infractiuni grave.

L-am intrebat pe procurorul Alexandru Codreanu de la Pachetul Tribunalului Brasov cum se lucreaza cu martorii cu identitate protejata, fara a comenta desigur in niciun fel speta Kovesi.

Sediul materiei este in Codul de Procedura de Penala, art 125-127, care se refera la masurile de protectie a martorilor.

"Martorul cu identitate protejata este persoana care, daca i s-ar cunoaste adevarata identitate, prin declaratia data, si-ar periclita viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea profesionala ori ar periclita aceste valori in relatie cu un membru de familie.

Pentru a nu se ajunge la vreun rezultat nefast, legea permite ca datele reale de identitate sa nu fie facute publice, acordandu-se un pseudonim", explica Alexandru Codreanu.

Pentru a intelege mai usor statutul martorului cu identiate protejata, procuroul Codreanu a plecat de la un exemplu "scoala", povestea martorei Andreea Georgescu:

"Doi recidivisti patrund, in scopul sustragerii de bunuri, intr-un apartament unde era imobilizata la pat o persoana in varsta. Din cauza strigatelor victimei, cei doi autori o stranguleaza, isi insusesc bunurile de valoare si apoi ies pe usa apartamentului, moment in care, pe palier, sunt observati de un minora in varsta de 13 ani, care iesea intamplator din apartamentul invecinat.

De frica, tanara minora, dupa ce a observat amanuntele relevante ce ar fi putut conduce la identificarea autorilor, se retrage in propriul apartament, fapt observat de cei doi infractori recidivisti".

La audieri, anchetatorii intra in impas, pentru ca parintii Andreei Georgescu nu vor sa lase fata sa povesteasca cele vazute, de frica sa nu o expuna razbunarii celor doi infractori.

Pana la urma, parintii accepta ca Andreea sa spuna ce a vazut, doar daca identitatea sa reala va fi protejata si audierea ulterioara, in fata instantei de judecata, se va efectua fara prezenta efectiva in sala, cu vocea si imaginea distorsionate.

"Astfel, martora da o declaratie in care sunt consemnate toate amanuntele esentiale - ora la care a iesit din propriul apartament, datele fizice ale celor doi autori ai faptei de omor, procedandu-se la identificarea acestora de pe planse foto, bunurile pe care acestia se putea observa ca le aveau asupra lor etc.

Aceasta declaratie, pe langa consemnarea in scris, este si inregistrata audio-video. Suportul magnetic sigilat este pastrat pana la terminarea urmaririi penale in conditii de confidentialitate, fiind ulterior inaintat instantei competente".

Cititi articolul integral pe ziare.com accesand linkul de mai jos.