Prezenţe culturale româneşti în occident

Faptul că în majoritatea manifestărilor, printre instituţiile care sprijină evenimentul, revine constant Institutul Cultural Român, constituie o garanţie de calitate şi de prestigiu tocmai fiindcă în artă, cultură şi în jocul de idei, spaţiul libertăţii este cvasi nelimitat.

Un excelent şi generos exemplu de cooperare în planul limbii şi literaturii a fost iniţiativa Ambasadei Germaniei din Bucureşti.Pe 26 septembrie a fost lansat, de fapt şi dăruit publicului, un audio-book conţinînd fragmente din romanele a doi mari scriitori europeni contemporani: Mircea Cărtărescu cu „Orbitor” şi Daniel Kehlmann cu „Măsurarea Lumii”.

Textelor de pe audio book li se adaugă pasaje muzicale, improvizaţii la pian în interpetarea lui Mircea Tiberian.

La Berlin a debutat Festivalul Internaţional de Literatură. Durata manifestării - între 24 septembrie curent şi 10 octombrie - ca şi numărul impresionant al participanţilor, încurajează la prima vedere compararea evenimentului cu un maraton. Invitaţii la acest festival au fost aleşi de un juriu beneficiind de un larg cerc de consilieri.

În actuala ediţie, Africa este invitata de onoare a festivalului structurat de-a lungul mai multor linii de forţă.La secţiunea „Literaturile lumii”, în lista participanţilor figurează şi Ion Grigorescu din România.Secţiunea "Kaleidoscop" include autori invitaţi speciali precum şi bursierii programului pentru artişti ai DAAD (Serviciul German de Schimburi Academice cu Străinătatea).

Nora Iuga se numără de asemenea printre invitaţii "caleidoscopului" literar.

În cadrul festivalului are loc la 5 octombrie şi decernarea premiului de Carte Georg Dehio. Forumul Cultural pentru Europa de Răsărit atribuie în acest an premiul scriitorului Richard Wagner, originar din România, pentru întreaga sa operă şi eseistului Andreas Kossert pentru lucrarea „Prusia de răsărit. Istorie şi Mit”.

Tot în Germania, la Universitatea din Mainz a debutat pe 26 septembrie conferinţa de două zile a Academiei Germano-Române de Ştiinţe şi Literatură. Înfiinţată în 2006, instituţia îşi propune să intensifice tradiţionalele legături ştiinţifice, culturale şi de idei între cele două ţări.

Între 21 septembrie şi 26 octombrie, se desfăşoară la Bochum „Zilele culturii Româneşti în bazinul Ruhr” organizate de Asociaţia „Danubium” cu sprijinul mai multor instituţii, între care Institutul Cultural Român şi Oraşul Bochum.

Presa locală (cotidianul „WAZ”, „Ruhr Nachrichten”, „Stattspiegel Hattingen” ) a focalizat deja din diverse perspective evenimentul ca şi conţinutul unor programe. Expoziţia de artă plastică sub genericul „Ultima ispită” pare a fi suscitat cele mai controversate opinii în rîndul publicului, înregistrate şi de presă.

La 4 octombrie Mircea Cărtărescu este aşteptat la Bochum unde actorul Martin Horn va citi fragmente din romanul „Orbitor” – tradus în germană de Gerhard Csejka. Mircea Cărtărescu va face între altele şi un popas împreună cu Ernest Wichner la „Literaturhaus” la Stuttgart.

Anterior însă Cărtărescu participă la Tîrgul de Carte din Suedia, „Bok & Bibliotek” în cadrul programului „Voci din România”, realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român şi a Institutului Cultural Român din Stockholm. Printre numeroşii scriitori invitaţi la acest salon de carte se numără şi Herta Müller din Germania.

Revenind în fosta capitală culturală a Europei anului 2007, la Sibiu, între 2 şi 4 octombrie 20 de autori din 11 ţări sunt participă la a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Oskar Pastior.

Cuvîntul de deschidere îl rostesc Ernest Wichner, scriitor şi traducător originar din România, Director al „Literaturhaus” din Berlin şi Corina Bernic, din partea Institutului Cultural Român Bucureşti.

Relaţia dintre scurtul interval de timp asupra căruia ne-am oprit şi mulţimea evenimentelor semnalate, fără ambiţia vreunei exhaustivităţi a enumerării lor, oferă deja măsura densităţii dar şi a prestanţei prezenţei culturale româneşti la aceste început de toamnă în Germania şi Europa de Vest.