Problemele parlamentelor din Europa de Sud-Est

La reuniune au participat parlamentari din regiune, din Bundestagul german şi din Parlamentul European. Întâlnirea a fost organizată de Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, cu scopul de a intensifica dialogul între parlamentarii din ţările respective. Schimbul de experienţă din cadrul aşa-numitului Proces Dubrovnik a devenit între timp o adevărată instituţie în regiune.

Club de dezbateri, pălăvrăgeală, maşină de aplauze – parlamentele din ţările sud-est europene nu au tocmai cel mai bun renume. Parlamentarii din zonă se confruntă cu numeroase probleme care le îngreunează munca. În multe ţări sud-est europene procesul de formare a naţiunii este încă în plină desfăşurare, societatea se găseşte în tranziţie, atât din punct de vedere economic cât şi social, iar şefi de stat autoritari limitează cîmpul de manevră al legislativului. La această concluzie a ajuns Petra Blaess, fostă vicepreşedintă a Bundestagului şi actuală consilieră pentru organizaţii internaţionale active în Europa de Sud-Est, într-o analiză a situaţiei actuale a parlamentelor din zonă:

”Există mai întâi deficite în statutul slab al parlamentelor. Doar în câteva cazuri legislativul are autoritate asupra bugetului propriu. De aceea, multe legislative din regiune nu au personalul calificat necesar în administrarea unui parlament."

Accesul deficitar la informaţie şi problemele cu vizele cerute de Occident limitează libertatea de circulaţie a parlamentarilor din regiune şi constituie alte obstacole în calea activităţii acestora. Petra Blaess este foarte critică la adresa comunităţii internaţionale, care preferă să investească foarte mulţi bani în organizaţiile non-guvernamentale, neglijând în acelaşi timp importanţa parlamentelor. Responsabilitatea deputaţilor într-o democraţie parlamentară este mare. Ei pot decide modificări ale Constituţiei, pot controla nivelul taxelor şi impozitelor, au posibilitatea să depună moţiuni de cenzură împotriva guvernului şi să verifice activitatea serviciilor secrete. De aceste atribuţii se folosesc însă puţine legislative din Europa de Sud-Est, unde puterea se sustrage deseori controlului parlamentar, spune Petra Blaess:

”O altă problemă majoră este că toate procesele decizionale au loc la nivel executiv, că majoritatea acordurilor regionale sunt realizate de miniştri, că membrii guvernului şi şeful statului sunt cei care semnează tratatele, iar parlamentele sunt rar implicate în aceste procese.”

Totuşi, executivul dominant se vede confruntat tot mai frecvent de puterea legislativă, tot mai conştientă de importanţa sa. O iniţiativă parlamentară a prevăzut întâlniri ale comisiilor pentru Uniunea Europeană ale parlamentelor din regiune, în care să se discute apropierea şi eventuala aderare la blocul comunitar. O iniţiativă a parlamentului macedonean a dus la implicarea legislativului încă din stadiile incipiente ale proceselor de decizie privind tratatele internaţionale, cum ar fi cele privind furnizarea de energie.

Petra Blaess spune că este necesar ca parlamentele să se implice mai activ că până acum în problemele de politică internaţională. Actualele reţele parlamentare trebuie folosite mai eficient, pentru a întări poziţia legislativului în aceste ţări.

”Este foarte semnificativ să observăm că parlamentele sunt tot mai conştiente de importanţa lor, nu doar în relaţia cu guvernele, ci şi în chestiunile de comunicare cu alegătorii. Că sunt tot mai convinse de importanţa şi necesitatea de a coopera cu alte legislative la nivel regional, acolo unde există probleme comune.”

Mulţi parlamentari cred că iniţiativele legislative regionale sunt o cheie pentru întărirea structurilor legislative naţionale. Schimbul de experienţă şi de informaţii joacă în acest sens un rol important. Acestea creează cadrul pentru măsuri de sporire a încrederii, atât de necesare având în vedere că regiunea este ameninţată şi în prezent de potenţiale conflicte, cum ar fi problema statutului nerezolvat al provinciei Kosovo.