Programul de lucru flexibil - un trend în Germania

E vineri, ora 14. Ulrike Pferner părăseşte biroul din Dingelstädt, în Turingia. Trebuie să-şi ducă băieţelul, în vârstă de 3 ani, la un curs pentru preşcolari. Pentru întreprinderea la care lucrează nu-i nicio problemă dacă mama îşi ia liber jumătatea de zi de muncă rămasă. Ea este angajată ca asistentă la firma de construcţii "Krieger + Schramm".

Anul trecut întreprinderea a fost elogiată de guvernul de la Berlin,  fiind considerată, la nivel federal, firma care ţine cel mai mult cont de familie. Angajaţii pot beneficia de o serie de facilităţi, între care o gradiniţă gratuită, încăperi în care şcolarii să-şi poată face lecţiile, ore de masaj şi gimnastică pentru mame, deasemenea gratuite. 

Tot mai multe firme germane urmează acest trend. Potrivit Ministerului federal al Economiei, patru din cinci firme oferă modele de lucru flexibil.

Şi pentru înteprinderi, flexibilitatea aduce avantaje

Roland Wolf din partea Asociaţiei federale a Uniunilor Patronatului German, BDA, subliniază că există numeroase avantaje şi pentru întreprinderi, nu doar pentru angajaţi. Dacă firma dă dovadă de generozitate în ce priveşte împărţirea timpului de lucru de către angajaţi, are, în final, de câştigat de pe urma faptului că oamenii sunt mai mulţumiţi, iar această mulţumire se răsfrânge, în general, asupra rezultatului muncii lor.

Manuela Maschke, expertă pentru înţelegeri tarifare la fundaţia Hans-Böckler apreciază că timpul de muncă flexibil prezintă un avantaj şi pentru firmele care se orientează în funcţie de capacitatea de producţie. Cu alte cuvinte, când e mult de lucru, e nevoie de mai mulţi angajaţi, când, dimpotrivă, e mai puţin de lucru, nu trebuie să fie atât de mulţi prezenţi în întreprindere.

Un rol central îl joacă mărimea întreprinderii

E limpede că marile concerne, precum Bosch, BASF sau Volkswagen, pot mult mai uşor să ofere astfel de modele de lucru, având un număr mai mare de angajaţi. O dovadă că şi micile întreprinderi pot urma acest drum o reprezintă "Krieger + Schramm", după cum atrage atenţia Roland Wolf, într-un dialog la DW. Pe lângă timpul flexibil de lucru, întreprinderea de construcţii oferă şi posibilitatea muncii la domiciliu, aşa-numitul Home-Office. Ulrike Pferner lucrează deja de 7 ani la această firmă. După concediul de maternitate, s-a decis să lucreze doar 20 de ore pe săptămână în firmă, iar 10 de acasă. Între timp a revenit la situaţia iniţială, dar ori de câte ori are o problemă, de pildă dacă se îmbolnăveşte copilul, lucrează de acasă.

Flexibilitatea are şi un preţ...

Manuela Mascke avertizează asupra dezavantajului pe care aceste modele le implică. Anume că timpul liber şi cel dedicat muncii încep să nu se mai delimiteze foarte clar. Potrivit unui sondaj recent, efectuat de institutiul demoscopic "Aris 505", o treime dintre germani lucrează în mod regulat de la domiciliu. Cei mai mulţi au apreciat că aşa îşi pot împărţi mai bine timpul între serviciu şi familie. În acelaşi timp, însă, fiecare al doiela dintre cei chestionaţi s-au plâns de amestecul tot mai simţitor dintre viaţa privată şi muncă. Aşa de pildă, în weekend se ocupă şi de probleme de serviciu.

Depinde, însă, de fiecare în parte, dacă flexibilitatea orelor de lucru prezintă doar avantaje. O cale ar fi ca la finele săptămânii, acasă, să nici nu fie deschis computerul, de pildă. Astfel, relaxarea ar putea deveni realitate.