Proteste şi...proteste

Demonstrează oare salariaţii serviciilor publice pentru o cauză dinainte pierdută? Se pare că da, devreme ce STUTTGARTER ZEITUNG opinează că şi dacă sindicatul VERDI va reuşi să înduplece temporar patronatul, sporirea numărului de ore de muncă pe întreg frontul serviciilor publice comunale este iminentă. FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG acordă un calificativ descurajant valului de greve considerîndu-l pernicios, antisolidar şi contraproductiv. Oricum, în cazul în care conflictul de muncă nu se va solda cu vreun rezultat, serviciile publice vor supune Germania la o probă de rezistenţă – scrie ziarul est –german NEUE DEUTSCHLAND. Aceasta şi fiindcă prăpastia dintre sărăcia publică şi avuţia privată se adînceşte cu fiecare nouă zi , crede OSTSEE ZEITUNG , nu fără a releva că grevele sunt departe de a soluţiona problema , mai ales cea a şomajului cu care are de luptat şi actualul guvern constată din ceva mai îndepărtata Moscovă NESSAWISSIMAJA GAZETA .

Cu fiecare zi pare a se adînci şi prăpastia dintre Orient şi Occident şi de aceea vestul , recomandă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, ar face bine să nu se erijeze în postura celui de partea căruia este dreptatea, nu fiindcă ar fi vinovat ci pentru că a avea dreptate în situaţia actuală, nu este de nici un folos. Doar respectul reciproc şi respectul faţă de convingerile religioase pot constitui o punte de legătură între Orient şi Occident - scrie DE TELEGRAAF.

Temperanţă şi luciditate – acesta este imperativul de moment iar în interiorul societăţilor occidentale, integrarea străinilor trebuie să devină o prioritate a politicii. Asincronia culturală şi de civilizaţie dintre est şi vest este însă una din cauzele conflictului la care asistăm . Islamul nu are o tradiţie a dialogului critic iar superioritatea tehnologică a Occidentului este resimţită în Orient ca o umilinţă, elemente care determină la rîndul lor refugiul maselor în fundamentalism şi violenţă notează STUTTGARTER ZEITUNG .

Cu toate acestea, nu doar toleranţa şi respectul se află în discuţie - crede DIE WELT - ci chiar valorile civilizaţiei occidentale care trebuie apărate şi nicidecum relativizate printr-o retragere de pe poziţii din teamă. Apelurile la circumspecţie şi înţelegere faţă de reacţiile credincioşilor musulmani ar fi în opinia ziarului german citat indiciile lipsei de curaj şi ale descumpănirii în raporturile cu grupurile agresive care trăiesc în mijlocul societăţii noastre dar care nu respectă regulile societăţii deschise. Reguli care în numele liberăţii de opinie greu cîştigată refuză cenzura şi tabuurile fapt pe care şi Berlinala, festivalul care începe peste două zile în capitala Germaniei , îl va ilustra prin filmele incluse în program scrie cotidianul TAZ, imagini ale dictaturii, secvenţe din ţinuturile bîntuite de războaie , din care libertatea a fost alungată, filme din Irak şi Iran , care ne îndreaptă privirile spre fisurile interne ale structurilor totalitare, patriarhale, medievale – care din păcate cîştigă teren.

De la Paris , LE MONDE relevă politizarea aşa numitului conflict al caricaturilor în timp ce FRANCE SOIR crede că nici nu este nevoie de caricaturi pentru a releva caracterul agresiv al instrumentalizării politice a islamului – pe care o demonstrează pe viu fiecare atentator sinucigaş.Din Elveţia TAGES ANZEIGER îşi exprimă mirarea faţă de tăcerea pe care Bruxelles-ul o păstrează în aceste momente cînd ar trebui să-şi facă auzit glasul şi cînd dialogul cu Islamul ar trebui să devină mai degrabă o preocupare a Uniunii Europene decît a Copenhagăi. Pe fundalul conflictului provocat de caricaturile apărute mai întîi în presa daneză, LA REPUBLICCA întrevede mai degrabă un război al simbolurilor decît al culturilor , înregistrîndu-se pe scena pe care evoluează autorii acţiunii o radicalizare a situaţiei.Calm şi stăpînire de sine - recomandă ziarul italian - precizînd că butoiul islamist de pulbere nu are nevoie de nici un artificer european. Într-o altă ordine de idei semnalăm publicarea în WASHINGTON POST a unui reportaj consacrat pregătirilor de primire a militarilor americani care sosesc la baza Mihai Kogălniceanu de pe litoralul Mării Negre.