Rasismul. Un fenomen ubicuu

În timpul unei demonstraţii poliţia a deschis focul asupra manifestanţilor care protestau împotriva legilor ce promovau apartheid-ul. Au fost ucise 69 de persoane, iar alte 186 au fost ranite.

Anul acesta, Vinerea Mare coincide cu ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale. O zi ce poartă în ea insăşi o tristeţe aparte. Memoria este un exerciţiu de conştiinţă. De aceea, ziua de 21 martie ne aduce aminte nu doar de victimele din Sharpeville, ci şi de un fenomen încă prezent în lume: rasismul. Departe de a fi o reminescenţă timidă a trecutului, rasismul şi argumentele lui deviante sunt încă valabile. Rasismul nu se manifestă endemic şi nu are naţionalitate. Binecunoscuta sa formă, discriminarea în functie de culoarea pielii, este completată, mai nou, de discriminarea migranţilor şi a cetăţenilor străini.

Aritmetica principiilor după care funcţionează rasismul este paradoxală. Fenomenul limitării drepturilor – al drepturilor celorlalţi, al străinilor sau al migranţilor – este un fenomen care nu cunoaşte limite. El nu are nici naţionalitate, nici graniţe. Fie că este vorba despre negoţul cu sclavi, despre vremurile în care aşa-numiţii Neger erau priviţi ca rasă inferioară, fie că vorbim despre al treilea Reich sau despre Holocaust, despre regimurile apartheid sau despre crimele din Ruanda, unde apartenenţa la rasa hutu sau tutsi decidea soarta unui om, rasismul a lăsat urme adânci pe chipul tuturor acestor epoci.

Totuşi, ce este rasismul şi care este motivul pentru care acesta persistă în lume?

Christine Morgenstern, politolog şi sociolog din Frankfurt, care analizează aspectele socio-politice ale rasismului a reusit să dezvolte o definiţie a rasismului.

„Aş spune că avem de-a face cu patru elemente. Primul element ar fi acela că rasismul este apanajul unor categorii diferite de oameni. Al doilea element se referă la faptul că fiecare om aparţine încă de la naştere uneia dintre aceste categorii, iar rasismul scoate în evidenţă tocmai apartenenţa unui om la una dintre acestea. Cel de-al treilea element ţine cont nu doar de caracteristicile fiecărei categorii, ci şi de celalalte lucruri care definesc un om : aptitudinile, temperamentul sau pasiunile sale. Toate aceste premise ne ajută într-o oarecare măsură să evaluam categoriile despre care am vorbit, afirmă Morgenstern.

Christine Morgenstern mai spune că fiecare om poate numi, dacă i se cere acest lucru, cel puţin trei rase. Şi totuşi – susţine Christine Morgenstern – în realitate nu există rase ce pot fi în mod clar definite.

„Se poate stabili relativ uşor faptul că pielea cuiva are o culoare diferită. Însă graniţa dintre culoarea pielii unei persoane şi culoarea pielii unei alte persoane nu poate fi definită. Din punct de vedere ştiinţific şi biologic, acest lucru este imposibil. Aşadar, acest fapt invalidează asocierile pe care le facem atunci când vorbim despre rase.“

Morgenstern merge mai departe şi spune că, indiferent de locul în care trăiesc sau de rasa căreia cred ca i-ar aparţine, oamenii aşază şi ordonează rasele pornind de la aceleaşi premise – complet greşite.

„Această ideologie rasistă este, în opinia mea şi a altora, un produs europea, exportat peste tot în lume. Actele de rasism care au loc pe glob ne arată că în fruntea clasamentului se află… categoria albă.“

Există multe exemple în acest sens. Prejudecăţile albilor atunci când vine vorba de negrii persistă în întreaga lume. Prejudecăţile părinţilor indieni, când fiica lor este pe cale de a se căsători cu un bărbat al carui ten este ceva mai deschis la culoare ca al acesteia. De asemenea, în Africa unele femei îşi freacă faţa şi corpul cu o cremă care albeşte pielea, iar în Republica Dominicană, unde culoarea pielii este menţionată în paşaport, este evitată menţionarea cuvântului „negro“. Acolo, cel care este negru este perceput ca obscur.

Odată cu dispariţia vechii ordini divine şi descoperirea unor ţări noi – mai spune Morgenstern – a aparut o nouă argumentaţie cu ajutorul căreia se încearcă justificarea nedreptăţilor şi discriminărilor de pe întreg globul. Ordinea decisă de Dumnezeu a fost înlocuita de ordinea… naturală. Iar rasismul a fost şi rămâne o armă folosită în apărarea intereselor politice.