Reacţii germane la scandalul NSA

Neue Zürcher Zeitung analizează totuşi victoria noului preşedinte gruzin, Giorgi Margvelaşvili, victorie care marchează şi sfârşitul erei Saakaşvili. Acelaşi ziar se alătură altor publicaţii, care deplâng intrarea în eternitate a lui Tadeusz Mazowiecki, părintele democraţiei poloneze.

Prea puţină atenţie suscită şi noile erori judiciare şi brutalităţi ale poliţiei din Turcia, ţară care, aflată sub controlul unui regim islamist, se vede iar zguduită de proteste.

Le-a provocat verdictul unui complet de judecată permiţându-i, culmea, unui poliţist bătăuş şi asasin care trăsese cu pistolul într-o mulţime şi omorâse un om să fie audiat într-un proces de la distanţă, şi de la locul său de muncă, prin legătură video.

Dacă toate acestea nu scandalizează decât comentatori răzleţi, valuri de cerneală indignată continuă să se reverse pe marginea jenantelor activităţi de interceptare ale serviciilor secrete americane, a căror lipsă de discernământ în culegerea de informaţii continuă să provoace ample pagube politice.

Toate marile ziare germane relevă că scandalul NSA şi supravegherea telefonului mobil al cancelarei vor constitui, la 18 noiembrie, subiectul unei sesiuni speciale a Bundestagului.

Publicaţiile semnalează totodată că, mai nou, creştin-democraţii şi-au revizuit poziţia, principalul partid guvernamental german declarându-se gata să accepte proiectul instituirii unei Comisii de Anchetă parlamentare, Comisie revendicată de reprezentanţii partidelor de stânga.

Süddeutsche Zeitung din München redă informaţiile furnizate de americani, potrivit cărora Obama n-ar fi ştiut iniţial nimic despre operaţiunea interceptării convorbirilor Angelei Merkel, că ar fi aflat de ele abia în vară şi că ar fi ordonat atunci stoparea acestui atac electronic.

Acelaşi ziar consemnează că o delegaţie a cancelariatului şi a serviciilor secrete germane se va deplasa la Washington spre a clarifica detalii ale acestei tenebroase afaceri, care i-a discreditat pe americani, zdruncinând masiv încrederea germanilor în partenerul de peste ocean.

În ce priveşte însă ideea instituirii la Berlin a unei Comisii de Anchetă parlamentare, indiferent de opţiunile lor politice de stânga, sau de dreapta, editorialiştii germani nu se arată prea entuziasmaţi de ea. Fiindcă, după cum constată sec şi Koelner Stadtanzeiger şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, nici SUA, nici serviciile lor secrete nu sunt obligate să dea curs cererilor de elucidare a scandalului NSA, avansate de o astfel de Comisie.

Scopul ei ar fi „s-o pună pe jeratic pe Angela Merkel" însăşi, crede cotidianul conservator din Frankfurt. Potrivit căruia asemenea comisii ar avea şi ele, totuşi, partea lor pozitivă, fiind menite să canalizeze revolta generată de practici precum interceptările efectuate de serviciile secrete americane.

Unele ziare se cred îndreptăţite să-şi reia laudele ditirambice adresate lui Edward Snowden, considerându-l pe agentul secret care şi-a trădat ţara şi a fugit la ruşi un veritabil exemplu.

În siajul antiamericanismului care ameninţă să inunde şi coloanele unor ziare altminteri serioase se cere fără teama deriziunii să i se acorde lui Snowden azil politic în Germania. Fiindcă, după cum pune problema Osnabrücker Zeitung, nu contestă nimeni „principial” necesitatea întreţinerii „de relaţii bune cu Statele Unite, dar a venit totuşi timpul revizuirii lor”.