Refugiații sunt tot mai respinși în țările din estul UE

Germania atrage mulți refugiați prin politica sa deschisă, chiar dacă aceștia nu vor oricum să rămână în statele UE din est: astfel argumentează mai ales statele din grupul Vișegrad - Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. Prin faptul că ajutoarele sociale sunt în aceste țări mult mai mici decât în Europa occidentală și din cauza respingerii refugiaților de către populație, țările central și est-europene sunt într-adevăr mai puțin atractive pentru refugiați.

Premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka, a explicat această atitudine înainte de întâlnirea statelor Vișegrad cu cancelara Germaniei, Angela Merkel, prin faptul că populația statelor Europei centrale și de est nu este obișnuită cu imigrația, diferențele religioase și culturale ale refugiaților din țări ca Siria, de pildă, fiind primele care ies în evidență. Acesta a adăugat, referindu-se la atacurile teroriste din Franța, dar și din Germania, că ”în regiunile din care vin refugiații sunt active grupări teroriste cum ar fi IS”. În plus, s-a văzut că eforturile de integrare a musulmanilor în vestul Europei nu au dat întotdeauna roade, a subliniat premierul Cehiei: ”Toate acestea reprezintă riscuri. Ele au un efect asupra opiniei publice și influențează atitudinea oamenilor din Europa centrală și de est”.

Teamă de imigranți în Bulgaria

Acest scepticism nu este valabil numai în statele Vișegrad, ci și în România și Bulgaria, la o mare parte din populație. Se pretinde tot mai mult rezolvarea situației prin soluții bilaterale și regionale. Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a încercat negocieri directe cu Turcia, pentru a evita masele de refugiați la granițele sudice ale țării. ”Nu știu cât de mult mai putem rezista acestei presiuni la granițele noastre”, a declarat premierul bulgar pentru cotidianul ”Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Acesta a adăugat că Bulgaria a fost ”practic lăsată de una singură”. Borisov era de acord și cu înțelegerea UE-Turcia cu privire la refugiați și cu liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci, relativându-și ulterior poziția după o discuție între patru ochi cu cancelara Angela Merkel.

Unii bulgarii sunt de părere că premierul face slalom, în ideea de a liniști opinia publică în țară, de nu a supăra Berlinul și Bruxelles-ul și în același timp de a-și sprijini colegii din statele Vișegrad. Încercarea lui Borisov de a media între UE și Turcia și în același timp de a evita un val de refugiați la granița de sud a Bulgariei pare a fi un eșec până acum.

”Pași pripiți, lipsiți de răspundere”

Premiera Poloniei, Beata Szydlo, i-a făcut sambătă o vizită omologului său român, Dacian Cioloș. Polonia și România, cele mai mari state UE din est, intenționează să-și coordoneze politica în mai multe privințe, a declarat Cioloș pentru DW, după întâlnirea cu Szydlo: atât printr-o atitudine unitară în ceea ce privește problema refugiaților, cât și în privința Brexit-ului sau în sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova în Parteneriatul Estic al UE. În acest context se află și intensificarea dialogului cu statele Vișegrad, a adăugat Cioloș.

Szydlo a declarat că statele Vișegrad sunt deschise pentru o colaborare mai strânsă cu România, pentru a găsi ”soluții mai bune” în problemele actuale ale UE. Cu puțin timp înainte, ministrul de Externe al Poloniei, Witold Waszczykowski, a acuzat Comisia Europeană de acțiune lipsită de responsabilitate în ceea ce privește situația refugiaților. Politicianul național-conservator a declarat la o întâlnire a diplomaților la Berlin că Bruxelles-ul nu a oferit nicio soluție, înmulțind de fapt problemele. Anul trecut, Comisia Europeană a făcut ”pași pripiți, lipsiți de răspundere și negândiți”. Prin critica la adresa UE, politicienii de vârf ai statelor central și est-europene s-au referit de fapt la politica Angelei Merkel.

Politica germanilor și redistribuirea refugiaților pe bază de cote sunt respinse în continuare. În plus, se dorește tot mai multă securitate la granițe și noi măsuri naționale și bilaterale.