Repetiţia generală

Peste 130 de poliţişti au fost răniţi de propriile lor gaze lacrimogene, 34 de activişti antiglobalizare fiind arestaţi de forţele de ordine.

În mod vădit, ciocnirea de la Hamburg a fost gîndită că un soi de avanpremieră. Demonstranţii adunaţi la Hamburg spre a protesta împotriva „Asem”, după cum se numeşte instituţionalizata întîlnire a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene cu omologii lor din ţările asiatice, membre ale organizaţiei ASEAN, au încercat să exerseze pentru summitul G-8 care se va derula peste o săptămînă la Heiligendamm, în nordul Germaniei.

Mii de poliţişti au încercat să-i împiedice să facă o repetiţie generală de succes. In apropierea primăriei din Hamburg, forţele de ordine au pus în aplicare un verdict al Curţii Constituţionale, înţărcîndu-i pe manifestanţi într-un uriaş inel de fier şi scuturi. Asediul ad hoc i-a enervat la culme, fireşte, pe mulţi manifestanţi, determinîndu-i pe unii să arunce cu fumigene şi pungi de vopsea.

Comisarul european pentru afaceri externe, Benita Ferrero Waldner n-a arătat nici cea mai vagă umbră de înţelegere pentru demonstranţi. Din unghiul ei, virulentele proteste împotriva unor convorbiri politice purtate de cele 45 de state europene şi asiatice, sunt absolut neavenite, devreme ce „participanţii la reuniune au abordat şi chestiunea respectării drepturilor omului. Mă întreb de unde atîta vehemenţă din moment ce-am discutat deschis despre drepturile omului şi sunt convinsă că, fără un dialog nu putem obţine ceva sau avansa în acest domeniu”, a mai declarat ea.

Intrunirile Asem, la care, pe lîngă Japonia, India şi Corea de Sud participă şi ţări precum China comunistă, care violează sistematic drepturile omului sunt destinate intensificării cooperării politice, economice şi culturale dintre statele membre în Uniunea Europeană şi ASEAN.

La reuniunea de la Hamburg s-au discutat cu precădere conflictele din Irak şi Afganistan. S-au abordat în genere cele mai acute crize şi probleme globale, precum parteneriatul strategic în lupta împotriva terorismului şi a încălzirii climei. Dar s-au dezbătut şi diverse litigii comerciale.

Pe moment, cele două mari blocuri economice, european şi asiatic nu sunt în stare să cadă de acord asupra subiectelor promovat prioritar de conducerea germană a UE şi a grupului G-8. Autorităţile comuniste de la Beijing refuză de pildă cu obstinaţie să pună umărul la protecţia mediului ambiant, considerînd în continuare că aceasta ar fi sarcina exclusivă a statelor industrializate, din care nu ar face parte China.

In cursul unei întîlniri bilaterale cou omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, noul ministru de externe ale Chinmei, Yang Jiechi a declarat că ţările în curs de dezvoltare precum China nu ar fi de vină pentru încălzirea globală. „China”, a mai pretins el, „are nevoie de mai multă dezvoltare. Mai avem mulţi oameni care trăiesc sub pragul sărăciei. Avem deci nevoie de un echilibru între dezvoltarea economică şi protecţia mediului a mai afirmat şeful diplomaţiei chineze”.

UE se arată iritată şi de crescîndul deficit comercial marcînd schimburile cu o Chină a cărei economie creşte tot mai impetuos. Deficitul a atins între timp 130 de miliarde de euro în favoarea Chinei, care continuă să ridice un zid protecţionist uriaş în faţa importurilor de produse europene.

Dat fiind blocajul ecologic chinez, SUA au manifestat reticenţe faţă de propunerea germană de a se conveni limite globale concrete pentru emisiunile de gaze cu efect de seră şi pentru utilizarea de resurse energetice.

Dacă în ecologie mai domneşte dihonia, pacea pare să se fi pogorît în schimb asupra celei mai spinoase chestiuni politice a momentului. Europenii şi cel mai mare stat asiatic, în speţă China, sunt de acord că Iranul trebuie convins cu mijloace paşnice să renunţe la construcţia de bombe atomice. Dar cum anume să obţină acest miracol nu ştie nimeni, nici la Bruxelles ori Berlin şi nici la Beijing. In absenţa unei soluţii reale, responsabilii indică vag „posibilitatea unei înăspriri” a sancţiunilor antiiraniene impuse de Consiliul de Securitate ONU.