Republica Moldova, pe înţelesul indiferenţilor Europei

Ca atare, nici pentru politicienii Uniunii Moldova nu este o prioritate, aceştia tolerând ceea ce s-a întâmplat la Chişinău în ultimii opt ani, întotdeauna, cu un ochi la reacţia Rusiei.

Un grup de jurnalişti români s-a hazardat să scoată la lumină teme care ar trebui să intereseze totuşi Europa şi au redactat un raport intitulat "Moldova la răscruce".

Cristian Ştefănescu a stat de vorbă cu unul dintre autori, Ştefan Cândea, director adjunct al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii

Încercaţi să vă adresaţi unor factori decizionali care, până acum, au ignorat Moldova. Ce le spuneţi, de fapt?

"În Moldova este o problemă de sistem. Faptul că un preşedinte a reuşit să creeze nişte pârghii atât de eficiente care au transformat ţara aproape într-o dictatură, trebuie să le dea de gândit. Voronin a folosit modelul transnistrean, în loc să aleagă pentru Moldova calea spre democraţie. Cred că singurele momente în care discursul a fost pro-european a fost atunci când a avut nevoie de sprijin pentru probleme de politică internă sau economice".

Pe cine aţi vizat acolo? Cu cine aţi intrat în contact şi care a fost metodologia de lucru?

"Autorii studiului sunt jurnalişti. Au mai avut de-a face cu Republica Moldova de-a lungul anilor. Am vorbit cu mediul de afaceri, cu oameni din ONG-uri, cu ziarişti şi avocaţi specializaţi pe diverse domenii (economic, drepturile omului). Am vorbit, desigur, cu politicieni şi cu oameni simpli, de pe stradă. Am urmărit presa de la Chişinău în tot acest timp, sursele de informare atât de polarizate, acolo. Raportul este împărţit în patru mari capitole: politica internă şi externă, de drepturile omului, de presă şi de mediul de afaceri. În toţi aceşti ani, Voronin a reuşit să acapareze pârghii directe de control ale organelor statului, ale partidului, a reuşit să-şi creeze o clică în jurul lui, care să beneficieze, în propriile afaceri, de controlul pe care îl are. A reuşit, în ciuda investiţiilor din afară în domeniul anticorupţie, să nu înregistreze nici un progres, dimpotrivă. Corupţia este generalizată. Iar pe lângă limitarea şi restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi a drepturilor la exprimare prin mass-media sau mitinguri, şi mai grav este faptul că justiţia a fost total compromisă. În acest moment, singura instanţă care funcţionează în Republica Moldova este CEDO. Oricine ocoleşte pe cât posibil justiţia din această ţară, încercând fie să se împace, fie să se judece în afara republicii".

Schimbarea de putere, de algoritm politic, poate însemna şi o rectificare a peisajului?

"În primul rând este foarte important că persoana care va deţine Preşedinţia nu controlează un partid covârşitor majoritar în Parlament. Este mult mai greu să ajungi să controlezi o coaliţie, cum a făcut Voronin dintr-o astfel de postură. Există voinţa politică, mai trebuie să se şi întâmple. Este important ca aceia care au făcut abuzuri să fie identificaţi şi traşi la răspundere".

Încotro pleacă, de aici, raportul vostru?

"Este o unealtă de lucru pentru jurnalişti, pentru ONG-uri, pentru cei care pot lua decizii în politică sau în lumea organizaţiilor non-guvernamentale. Ceea ce este mai important este că raportul a fost tradus în engleză şi în rusă, pentru că nu prea există medii credibile şi care să poată fi consultate din afara Republicii Moldova".

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu