Respect major pentru personalul medical din România

Domnule Bernd Fabritius, într-un interviu pentru Tagesspiegel după catastrofa de la București din clubul Colectiv ați cerut sprijin clar acordat de Germania victimelor incendiului. Germania ar avea obligația morală să ajute rapid România, spuneți. De ce?

Am constatat că personalul medical din România a realizat aproape imposibilul în această situație de maximă urgență. Este un lucru demn de toată lauda. Munca lor este însă îngreunată de faptul că sistemul de sănătate românesc este cronic subfinanțat și suferă și de pe urma lipsei de personal. Mulți medici și alți lucrători sanitari calificați și-au găsit locuri de muncă în alte țări încă înainte de anularea restricțiilor pe piața muncii în UE pentru români. Ei au dorit să-și îmbunătățească situația financiară emigrând în țări mai prospere iar Germania a profitat de pe urma acestui fenomen. Ar fi corect acum ca România să primească ajutor de la noi în această situație de urgență.

Cum a ajutat până acum Germania și ce alți pași mai aveți în vedere?

Imediat după tragedie am oferit personal de specialitate. După deficiențe inițiale de coordonare dinspre partea română, am reușit deja de la mijlocul săptămânii trecute să trimitem la fața locului dintr-o unitate de profil din Ludwigshafen specialiști în tratarea răniților care au suferit arsuri grave. Ei lucrează cu colegii români și cu cei veniți din alte state. Unele victime au fost transportate în Germania pentru tratament. Alte victime vor fi aduse în Germania în curând. Oferim deci capacitatea Germaniei de a-i trata pe răniți.

A venit sprijinul din Germania ca urmare a unor inițiative personale sau a existat o cerere de ajutor din partea părții române?

Sprijinul este rezultatul inițiativelor din Germania și a unor demersuri private din România. O cerere oficială din partea Ministerului Sănătății din România nu am primit. Între timp, a venit din România o solicitare privind material medical. În Germania ne implicăm împreună cu președinta Parlamentului din Bavaria, doamna Barbara Stamm, și cu ministra în MAE german, doamna prof. Maria Böhmer, să coordonăm asistența necesară. Am mai discutat cu ONG-uri ca Interplast și societatea de medicină plastică, disponibilitatea de a ajuta este foarte mare. Vineri o să vizităm victimele tratate la Ludwigshafen pentru a evalua situația.

Media din România nu prea vorbește despre venirea la fața locului a medicilor germani și preluarea pacienților în clinici germane. A existat un deficit de comunicare din partea Germaniei sau a venit ajutorul german prea târziu, în comparație cu cel acordat, de exemplu, deIsrael sau Franța? Dacă da, de ce?

Nu știu de ce presa românească nu a relatat despre ajutorul dat de Germania. Medicii germani cooperează la fața locului nu doar cu colegii români, ci și cu echipele medicale din alte țări. Prezența lor este cunoscută. Între timp, Ambasada Germaniei a înlăturat acest deficit de comunicare printr-un comunicat de presă.

Înapoi la așa-numitul "Brain Drain" de care vorbeați la începutul interviului: potrivit statisticilor din România, de la aderarea țării la UE în 2007, cam 14.000 de medici au părăsit țara. În cazul asistenților medicali specializați, numărul ar fi și mai mare. Fiecare cetățean european are dreptul de a trăi și lucra acolo unde consideră că munca este cel mai apreciată și mai bine remunerată. Urmarea: lipsa personalului medical calificat este o situație cu care România se confruntă tot timpul, nu doar atunci când se înregistrează o criză. Cum poate fi stopat acest fenomen?

Este cu totul normal ca oamenii să încerce mereu să-și îmbunătățească situația – este valabil și pentru angajații din sistemul medical și pentru cei din alte branșe.România trebuie să construiască acel cadru necesar oferirii de perspective personalului medical, pentru ca acesta să nu mai simtă nevoia de a emigra. O remunerare conformă muncii prestate ar fi un prim pas important în acest sens.