Retragerea preşedintelui Georgiei Eduard Schewardnadze din funcţie

Pe fundalul protestelor paşnice,dar ferme ale populaţiei din Georgia contra abuzurilor puterii,preşedintele Ed.Schewardnadze a decis în cele din urmă să demisioneze. O hotărîre înţleaptă, căci cu o zi în urmă doar,el ameninţase cu decretarea stării de urgenţă şi a legii marţiale. Lumea s-a temut că totul s-ar putea sfîrşi într-o baie de sînge. Rămîne de văzut dacă opoziţia va acţiona cobnstructiv spre inele ţării sau se va diviza în jocuri nefericite de putere. Aşadar soarta preşedintelui georgian a fost pecetluită, chiar dacă contra voinţei lui. El a fost nevoit să demisioneze. O eră ia astfel sfîrşit. In ultima vreme Schewardnadze a apreciat greşit situaţia. Poporul a vrut un alt curs politic ,fără Schewardnadze şi clanul său, care s-a îmbogăţit peste măsură. Preşedintele şi-a subestimat adversarii,care au reuşit să mobilizeze însă masele. Purtînd stindarde, sîmbătă 22 nov.,oamenii au luat cu asalt parlamentul, alungîndu-l pe bătrînul preşedinte de 75 de ani şi garda sa personală. In toată lumea s-au putut vedea la televizor imaginile transmise de la faţa locului. Schewardnadze ar fi putut evita o astfel de umilinţă. Nu doar mulţi georgieni, ci şi mulţi occidentali i-ar fi dorit o retragere demnă. Să nu uităm că el a fost cel care îm 1992 şi-a ferit ţara de un război civil de lungă durată. In Vest mulţi îşi amintesc de rolul jucat de el în reunificarea Germaniei şi terminarea războiului rece. Este dureros să vezi cum în final el s-a agăţat de putere, apelînd penibil şi neputincios la forţele de securitate să pună capăt revoltei generale. Aramata şi poliţia au dat dovadă de un înalt simţ de răspundere. Ele nu au intervenit contra demonstranţilor. O mare parte a generalilor au refuzat să-l urmeze pe Schewardnadze. "Revoluţia de catifea" de la Tbilisi a decurs fără violenţă. Cu 13 ani în urmă însă,în faza de sfîrşit a fostei URSS sute de mii de oameni au demonstrat în pieţele şi pe străzile capitalei georgiene. Ei au cerut atunci democraţie şi independenţă. Forţele de securitate sovietice au intervenit brutal făcînd uz de gaze de luptă. Mulţi demonstranţi şi-au pierdut viaţa şi pînă astăzi acest coşmar nu a fost dat uitării, motiv şi pentru care în ultimele săptămîni soldaţii s-au comportat cu prudenţă. Ce se va întăîmpa de acum înainte în Georgia?.Preşedinta parlamentului de pînă acum, Nino Burdsschanadze,o politiciană cu experineţă conducece în prezent treburile statului. In curînd vor avea loc şi noi alegeri. Opoziţia a fost unită pînă acum pentru că a urmărit acelaş ţel: demisia preşedintelui. Acum există pericolul ca lupta pentru putere să ducă la divizarea ei, pericolul unui război civil nefiind încă depăşit. Guvernele de la Washington şi Moscova vor observa în orice caz cu toată atenţia evoluţia situaţiei din Caucaz. Ambele state au importante interese strategice în ţara situată la linia de demarcaţie dintre Orient şi Occident. Este vorba în primul rînd de petrolul din Marea Caspică,mai precis de pipleinul care aduce "aurul negru" în Occident. Ruşii sunt interesaţi ca el să treacă pe teritoriul lor. Americanii dimpotrivă vor să evite aşa ceva şi construiesc o conductă care trece prin Azerbaigean şi Georgia. Schewardnadze a mers în acest joc,jucat cu o sută de ani în urmă de Rusia şi Marea Britanie pentru supremaţia în Orientul mijlociu, pe cartea americană. Moscova nu l-a iertat. Ea i-a sprijinit pe separatişti în aşa fel încît sub Eduard Schewardnadze ţara nu a mai cunoscut linişte. Acum această evoluţie i-a fost fatală preşedintelui georgian.