Romii din România creează probleme Berlinului, creşterea economică zero creează probleme guvernelor

Nu cu orice preţ – titrează DIE WELT articolul de fond referitor la eşecul summitului consacrat aflării unei soluţii de salvare a firmei Opel. Egoismul este contraproductiv constată ziarul citat deducînd de aici că atît pentru cancelarul Angela Merkel cît şi pentru membrii cabinetului ei se impune necesitatea de a risca şi un faliment al firmei Opel fiindcă doar atunci cînd guvernul rămîne tare pe poziţie, americanii nu-l vor putea trage pe sfoară şi implicit, nici pe contribuabilii germani.

Tot DIE WELT publică un comentariu referitor la teoriile Clubului de la Roma, unde în anii 70, cînd în venerabila instituţie ultimul cuvînt îl aveau de spus social-democraţii şi ecologiştii, era propovăduită teoria creşterii zero. Or, şi atunci ca şi azi, astfel de dezbateri ignoră pur şi simplu nevoile şi grijile cetăţenilor: Pe de altă parte, făcînd o aluzie la jubileul de 60 de ani al Republicii Federale, autorul articolului relevă că romantismul şi idealismul german au fost răspunzătoare pentru cea mai mare catastrofă istorică a germanilor în secolul XX. La fel ca în anul l949, (după război, n.n.) şi acum trebuie să sărim peste propria noastră umbră, privind spre viitor. Imperativul este valabil atît pentru societate cît şi pentru economie. Spre deosebire de datorii – care nu au voie să fie nelimitate - creşterea economică nu cunoaşte limite.

Dar răbdarea oamenilor? ne putem întreba după ce de mai multe zile încoace presa berlineză relatează despre situaţia creată de circa 50 de romi originari din România, baricadaţi într-o biserică din cartierul Kreuzberg. Deunăzi BERLINER MORGENPOST se oprea amplu asupra cazului. Azi, cotidianul BERLINER UMSCHAU rezumă epopeea romilor care ajunşi ca turişti la Berlin, au fost găzduiţi în incinta aşezămîntului caritativ Bethania, după ce mai multe săptămîni au trăit sub cerul liber într-un parc berlinez. Oferta făcută de autorităţi romilor cu cetăţenia română, de a se muta într-un cămin destinat persoanelor fără adăpost, a fost respinsă de aceştia. Cei în cauză au solicitat locuri de muncă, locuinţe şi înscrierea la şcoli germane a copiilor lor. După o plîngere împotriva lor, datorată tulburării ordinii publice în aşezămîntul Bethania, romii au intrat în biserica de pe Wrangelstrasse. Doar dacă autorităţile bisericeşti depun plîngere împotriva romilor asediatori, poliţia poate interveni. Oficial, romii sunt turişti. Dacă rămîn însă mai mult de 3 luni sau solicită prestaţii sociale, ei pierd acest statut şi sunt trataţi în baza legislaţiei liberei circulaţii. Ceea ce înseamnă că pot fi expulzaţi, aceasta constituind şi ultima soluţie - relevă ziarul citat. Neclar rămîne cine va achita costurile de repatriere. Nu se ştie nici dacă situaţia îşi va afla o rezolvare, aşa cum se intenţionează, pînă de Rusalii.

Ca autor român de rang european, el nu poate evita întrebările referitoare la soarta(…) romilor, la securitate şi la sărăcia din ţara sa scrie cotidianul DER FREITAG, în cuprinsul unui amplu articol consacrat personalităţii şi operei lui Mircea Cărtărescu , articol publicat sub titlul Supercampionul viselor.

De la vise din nou la realitate. Americanii mai au în momentul de faţă şi alte griji decît salvarea de la faliment a concernului General Motors, de care aparţine şi firma Opel. De pildă soluţionarea crizei din Orientul Apropiat.

Dar preşedintele Obama, scrie PARIS NORMANDIE, pare urmărit de ghinion, fiindcă israelienii au ales un guvern care cutează să spună NU Americii.

Aşa încît noul şef al Casei Albe are de înfruntat în regiune - scrie COBURGER TAGEBLATT - zidul intransigenţei israeliene şi ura arabilor. La aceasta se mai adaugă şi faptul că America nu este percepută în regiune drept un negociator imparţial, iar cheia păcii în Palestina se află şi la Teheran, Damasc, Cairo şi Riad. Prin urmare, Washingtonul va trebui să implice şi Moscova în soluţionarea conflictului chiar dacă cuvintele ei şi-au pierdut din greutate. Cît despre Uniunea Europeană - recomandă ziarul german citat – ea ar face bine să se abţină, devreme ce şi aşa nu poate vorbi cu o singură voce.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Medana Weident