Rusia şi democraţia europeană sau lupul paznic la oi

Institutul ar urma să observe situaţia minorităţilor, a emigranţilor şi a presei în spaţiul comunitar. Anunţul a fost făcut de consilierul personal al preşedintelui Putin, pentru relaţiile cu Uniunea Europeană, Serghei Iaştrembski, iar primele aplauze se aud chiar din rândurile presei ruse.

Deocamdată nu există detalii referitoare la data înfiinţării sau locaţia viitorului Institut Ruso-European pentru Libertate şi Democraţie. Dar scopul a fost deja detaliat de preşedintele rus Vladimir Putin chiar la întâlnirea de săptămâna trecută de la Lisabona. Monitorizarea alegerilor, repectarea drepturilor minorităţilor şi a emigranţilor, dar şi analizarea libertăţii opiniei şi a presei. Toate în spaţiul occidental. Rusia planifică aşadar să scoată la lumină încălcările drepturilor omului şi nerespectarea principiilor democraţiei în Uniunea Europeană. Consilierul personal al preşedintelui petru relaţiile cu comunitatea europeană, Serghei Iaştrembski, a accentuat caracterul pur rusesc al viitorului institut.

Presa locală salută iniţiativa Kremlinului

Multe ziare din Rusia relatau pe larg la sfârşitul săptămânii despre suprinzătoarea propunere lansată de preşedintele Putin. Multe citate. De exemplu: „Uniunea Europeană sprijină fondarea unor astfel de institute în Rusia, de accea, a venit vremea ca şi Rusia să procedeze la fel în Uniunea Europeană”. Consilierul lui Putin adaugă: Institutul European din Sankt Petersburg primeşte anual 700.000 de euro din Occident pentru a monitoriza procesul electoral din Rusia. Un institut rus în Occident ar trebui să aibă aceeaşi misiune şi să se bazeze pe o finanţare identică.

Presa moscovită s-a abţinut însă de la comentarii pe marginea acestei iniţiative. Dar tonul relatărilor indică în mod clar salutarea ideii de către jurnalişti. Nu doar politicienii ignoră cu bună ştiinţă indiciile referitoare la încălcarea drepturilor omului şi ale democarţiei în Rusia. Şi populaţia pare imună la caest capitol. Ruşii sunt supăraţi că fondurile venite din Occident sunt destinate organizaţiilor non-guvernamentale şi partidelor de opoziţie. Nu mai puţin de trei milioane de euro a alocat Uniunea Europeană în acest pentru sprijinirea democraţiei în Rusia, dezvăluie ziarul Izvestia. Nimic mai mult decât un amestec în treburile interne, susţine presa moscovită.

Occidentul, un profesor repetent?

Mai mult chiar, Occidentul are două feţe: nici în vest situaţia nu este mai bună. Opozanţii summitului G8 au fost arestaţi pe motive de siguranţă chiar înainte de începerea întâlnirii dintre liderii mondiali, minorităţile naţionale şi nici emigranţi nu au o viaţă uşoară în vestul Europei. Imaginea proastă a Rusiei reflectată în presa occidentală este şi ea rezultatul unei manipulări, afirmă răspicat politicienii moscoviţi. În plus, Rusia este acuzată că ar folosi energia electrică pe post de armă într-un război al nervilor şi al milioanelor cu consumatorii occidentali. Şi nici un nou război rece nu mai este exclus, după cum scriu comentatorii din vestul Europei.

Mesajul este evident: Rusia s-a săturat să fie arătată mereu cu degetul de Occident. Noul institut va demonstra, înainte de toate, că nici vest-europenii nu sunt cu nimic mai buni decât ruşii.